Manifestațiile organizate în întreaga Franță sâmbătă au degenerat în violențe severe, rezultând în reținerea a 1.200 de persoane și rănirea a 150 de polițiști și jandarmi. Premierul francez Sébastien Lecornu a comunicat acest bilanț în sâmbătă seara, după ce numărul arestărilor a crescut brusc de la aproximativ 400 de persoane la peste o mie înainte de miezul nopții. Evenimentele au afectat mai multe orașe, unde grupuri de manifestanți au atacat forțele de ordine și au provocat distrugeri extinse.
Ministerul francez de Interne a estimat că aproximativ 550.000 de persoane au participat la proteste la nivel național, dintre care 110.000 s-au aflat în Paris. În total, au avut loc 110 manifestații desfășurate în diverse localități. Protestele au fost motivate de costul ridicat al vieții și au reunit studenți, agricultori și angajați din sectorul public. La aceste acțiuni s-au alăturat și membri ai mișcării „vestelor galbene”, un grup de protest care a apărut în Franța în anul 2018.
Situația a devenit critică în orașe precum Limoges, unde un incendiu la primărie a provocat pagube majore, provocând prăbușirea acoperișului peste etajele inferioare ale clădirii. În Marsilia, poliția a raportat numeroase răniri în urma confruntărilor directe cu manifestanții. Autoritățile au convocat o celulă interministerială de criză pentru a gestiona situația, în timp ce primarii orașelor Paris, Marsilia și Lyon au solicitat o întâlnire urgentă cu premierul pentru a discuta amploarea distrugerilor.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a asumat că autoritățile vor continua procesul de identificare a celor responsabili pentru jafuri și distrugeri. Acesta a precizat că poliția deține numeroase înregistrări video care vor ajuta la găsirea celor implicați în acte de vandalism. Pe de altă parte, liderul partidului de stânga La France insoumise, Jean-Luc Mélenchon, a susținut că majoritatea participanților au protestat pașnic și a criticat modul în care poliția din Paris a asigurat paza Palatului Élysée.
În cadrul acestor manifestări, zonele din apropierea sediului președinței franceze, precum strada Faubourg-Saint-Honoré, au fost printre cele mai tensionate puncte de contact. Sébastien Lecornu a declarat că este un miracol faptul că bilanțul celor răniți nu este mai grav decât cel raportat. Totodată, politicianul Jean-Luc Mélenchon a cerut distribuirea imaginilor de pe rețelele sociale, acuzând autoritățile că încearcă să prezinte manifestanții drept huligani.
Aceste evenimente de violență au afectat clădiri cu o importanță istorică semnificativă în Franța. Un exemplu relevant este primăria din Limoges, o construcție istorică datată din anul 1883, care a suferit distrugeri majore în urma incendiului declanșat în timpul protestelor. Incidentul a demonstrat vulnerabilitatea patrimoniului arhitectural în contextul unor manifestații care trec rapid de la proteste pașnice la confruntări violente cu forțele de ordine.