Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, din Franța s-au transformat în confruntări violente între protestatari și forțele de ordine, rezultând peste 1.200 de arestări în întreaga țară. Evenimentele, care au început ca o mobilizare națională împotriva costului vieții și au inclus susținerea elevilor de liceu, au degenerat în jafuri de magazine și incendieri de clădiri publice în mai multe orașe importante.
În orașul Limoges, un incendiu provocat de manifestanți mascați a devastat sediul primăriei, un monument istoric construit în 1883. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o „catastrofă pentru patrimoniu”, precizând că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit peste etajele inferioare, cu excepția aripii de vest. De asemenea, două treimi din fațada exterioară a fost distrusă, iar turnul clopotniței de 43 de metri s-a prăbușit sub impactul flăcărilor.
Capitala Paris a cunoscut, de asemenea, un nivel ridicat de violență, în special în zona Place de la République. Protestatarii au atacat o bancă și au jefuit un magazin de articole sportive, în timp ce pe bulevardul Magenta zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și boutique-uri precum Lacoste. În zona Galeries Lafayette au existat încercări de pătrundere, iar norii de gaze lacrimogene folosite de poliție au forțat locuitorii din apropiere să își închidă ferestrele și ușile.
La Marsilia, manifestanții au folosit bariere de securitate pentru a forța intrarea în primărie, reușind să pătrunde temporar în clădire. În timpul acestui incident, un manifestant a desenat simbolul anarhiei pe un perete înainte ca poliția să intervină pentru a-i îndepărta. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a condamnat acțiunile grupărilor de „delincvenți oportuniști” care au profitat de situație pentru a comite jafuri, însă a precizat că autoritățile nu vor declara starea de urgență.
Premierul francez, Sébastien Lecornu, a confirmat cifra de peste 1.200 de persoane arestate și a menționat că aproximativ 150 de polițiști au fost răniți în timpul intervențiilor. În contextul tensiunilor, președintele Emmanuel Macron a apelat la calm, subliniind că, deși există dreptul constituțional de a protesta, acesta trebuie să se manifeste cu respect față de oameni și bunuri. Autoritățile au instituit o prezență sporită a forțelor de ordine în zonele sensibile, precum bulevardul Champs-Élysées.
Aceste manifestări de amploare, care au reunit elevi, muncitori și pensionari, au fost organizate sub impulsul rețelelor sociale și al sindicatelor precum CGT. Mobilizarea a urmărit probleme precum creșterea costului vieții, inflația și deteriorarea serviciilor publice. În perioada recentă, tensiunile sociale din Franța au inclus și proteste ale elevilor, care au dus la mii de arestări și la investigații privind utilizarea excesivă a forței de către agenții de poliție.