Franța se confruntă cu o situație de instabilitate socială majoră, în urma unor proteste care au degenerat în violențe în mai multe orașe. Manifestanții au atacat clădiri publice, magazine de lux și supermarketuri, provocând pagube materiale semnificative. Autoritățile au raportat un bilanț dur al confruntărilor, în care numărul arestărilor a depășit 1.200 de persoane, în timp ce forțele de ordine au fost puternic afectate de atacuri.
Premierul Sébastien Lecornu a oferit detalii despre impactul confruntărilor de sâmbătă, confirmând că 1.200 de persoane au fost reținute de poliție. În urma incidentelor, 150 de polițiști au fost răniți în timpul încercărilor de a menține ordinea publică. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris persoanele responsabile pentru haos drept „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”, promițând că vor fi luate măsuri ferme împotriva lor.
Distrugerile au vizat instituții emblematice, iar în orașul Limoges primăria a fost aproape complet distrusă de un incendiu declanșat de manifestanți mascați. Prefectul Maurice Barate a declarat că acoperișul clădirii vechi de 143 de ani s-a prăbușit, descriind evenimentul drept o catastrofă pentru patrimoniu. La Marsilia, manifestanții au reușit să intre pentru scurt timp în primărie, folosind bariere de securitate pentru a lovi ușa de intrare, lăsând în urmă simboluri ale anarhiei.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde poliția a utilizat gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile de manifestanți mascați. Aceștia au aruncat pietre, artificii și sticle din containere de reciclare asupra forțelor de ordine și au atacat diverse instituții financiare. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare și buticuri de renume precum Lacoste sau magazine de articole sportive și de telefonie mobilă.
Președintele Emmanuel Macron a reacționat rapid prin intermediul platformei X, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. El a asigurat că cei care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmăriți penal și pedepsiți pentru faptele comise. Macron a subliniat importanța de a face front comun împotriva celor care doresc să distrugă instituțiile statului și care împiedică cetățenii care își exprimă revendicările în mod pașnic.
Această mișcare de protest a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, apărută inițial în 2018. Nemulțumirile au luat amplu începând cu școlile din suburbiile nordice ale Parisului, unde problemele legate de finanțarea publică și starea clădirilor școlare au declanșat o revoltă națională. Sindicatul CGT a susținut protestele, solicitând creșteri salariale și protejarea serviciilor publice în contextul inflației.