O mobilizare masivă de protest împotriva costului ridicat al vieții a izbucnit sâmbătă în Franța, implicând aproximativ 800.000 de persoane în mai multe orașe. Manifestațiile, care au început inițial ca proteste ale elevilor și studenților, au degenerat rapid în violențe fără precedent, provocând distrugeri materiale semnificative și confruntări directe cu forțele de ordine. Autoritățile au raportat un bilanț de peste 1.200 de persoane arestate în urma evenimentelor violente.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde poliția a fost nevoită să utilizeze gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Manifestanți mascați au atacat o bancă, au jefuit un magazin de articole sportive și au incendiat containere de reciclare. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare, un magazin Lacoste și un magazin de telefoane mobile, în timp ce grupuri de oameni au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette.
Violențele s-au extins și în alte orașe importante, precum Marsilia, unde manifestanții au luat asalt primăria folosind bariere de securitate pentru a sparge ușa de intrare. În Limoges, un incendiu provocat de persoane mascate a distrus aproape complet primăria, o clădire istorică de 143 de ani. Prefectul Maurice Barate a descris situația ca fiind o catastrofă pentru patrimoniul local, menționând că acoperișul clădirii s-a prăbușit peste etajele inferioare în urma incendiului.
Premierul Sébastien Lecornu a confirmat cifra de 1.200 de arestări, raportând în același timp că 150 de polițiști au fost răniți în timpul confruntărilor. Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a descris persoanele implicate în jafuri drept „infractori oportuniști” și a promis măsuri ferme împotriva lor. Deși autoritățile nu au declarat starea de urgență, guvernul a condamnat cu fermitate violențele care au vizat instituții publice, magazine de lux și supermarketuri.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reacționat prin intermediul platformei X, afirmând că nu există loc pentru violență în Republică. Macron a declarat că cei care au atacat prefecturi, magazine sau primării vor fi urmăriți penal și pedepsiți. El a subliniat necesitatea de a face front comun împotriva celor care provoacă haos și care urmăresc distrugerea instituțiilor statului, oferind sprijin forțelor de ordine care garantează dreptul la manifestație.
Această mișcare de protest a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, apărută în 2018. Nemulțumirea socială a crescut după ce protestele au început în școlile din suburbiile nordului Parisului, concentrându-se pe inegalități și pe deteriorarea standardelor de viață. Un sondaj recent indică faptul că aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor de trai.