Manifestații masive organizate în Franța s-au transformat în violențe urbane severe, afectând mai multe orașe importante din țară. Aproximativ 550.000 de persoane au participat la marșuri, dintre care 110.000 se aflau în Paris, conform datelor furnizate de ministrul de interne, Laurent Nunez. În urma confruntărilor violente cu forțele de ordine, autoritățile au raportat aproximativ 1200 de persoane arestate în diverse puncte ale Franței.
În orașul Limoges, incendiul care a afectat primăria istorică a provocat prăbușirea turnului clopotniței, o clădire inaugurată în 1883. La Marsilia, manifestanți îmbrăcați în negru au reușit să intre în primărie pentru a vandaliza clădirea, în timp ce la Lyon, centrul de informare turistică a fost incendiat după ce protestatarii s-au confruntat cu poliția. Aceste incidente au marcat intensitatea haosului generat de mobilizarea de sâmbătă.
În Paris, zona Pieței Republicii a devenit un câmp de luptă, unde poliția a utilizat gaze lacrimogene împotriva unor grupuri de mascați care aruncau pietre și artificii. Pe bulevardul Magenta, zeci de magazine au fost sparte, inclusiv sedii bancare, un magazin Lacoste și un magazin de telefoane mobile, în timp ce grupuri de protestatari au încercat să pătrundă în Galeriile Lafayette. Un camion a fost incendiat, iar flăcările s-au extins către o clădire din apropiere.
Laurent Nunez a descris persoanele responsabile pentru distrugeri drept „casseurs”, definindu-i ca fiind delincvenți oportuniști care au profitat de ocazie pentru a prada. Deși statul nu intenționează să declare starea de urgență, președintele Emmanuel Macron a avertizat că cei care au atacat prefecturile de poliție sau au jefuit primăriile vor fi urmăriți penal. Autoritățile au subliniat că nu vor ceda în fața celor care atacă forțele de ordine.
Protestele au fost susținute de sindicatul CGT, care a cerut salarii și pensii mai mari, precum și protejarea serviciilor publice. Această mișcare a fost alimentată de apeluri pe rețelele sociale pentru relansarea mișcării vestelor galbene, care a apărut în 2018. Nemulțumirea socială a început în luna trecută în școlile din suburbiile sărace din nordul Parisului, unde problemele legate de lipsa profesorilor și starea clădirilor au declanșat o revoltă națională împotriva inegalităților.
Contextul social este marcat de o îngrijorare generală privind costul vieții, un fenomen care afectează o mare parte a populației. Conform unui sondaj realizat în octombrie pe un eșantion de 2.000 de persoane, aproximativ 45% dintre francezi sunt îngrijorați de inflație. Această presiune economică alimentează nemulțumirile acumulate de-a lungul anilor și solicitările de schimbare politică și socială în fața guvernelor.