Statele membre ale Uniunii Europene utilizează tot mai frecvent dreptul de veto pentru a influența procesul de aderare al țărilor candidate. De cele mai multe ori, aceste blocaje nu sunt determinate de obiectivele de integrare în sine, ci de calcule de politică internă ale guvernelor implicate. Această practică transformă mecanismul de decizie într-un instrument de presiune politică, afectând ritmul extinderii comunității europene.
Muntenegru este în prezent cel mai avansat candidat, cu o perspectivă de aderare la începutul anului 2028, conform anunțului comisarei europene pentru extindere, Marta Kos. Totuși, Croația amenință cu un veto dacă țara nu îndeplinește opt cerințe specifice formulate de guvernul de la Zagreb. Ministrul croat de Externe, Gordan Grlić Radman, a declarat că ritmul de negociere este prea rapid, în timp ce cerințele oficiale sunt prezentate ca fiind necesare pentru a facilita procesul.
În cazul Ucrainei, Ungaria a adoptat o poziție de blocaj explicită, influențată de politicile interne ale liderilor de la Budapesta. Viktor Orbán a împiedicat deschiderea primului grup de capitole de negociere, invocând necesitatea protejării drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia. Ulterior, Péter Magyar a ridicat acest veto în iunie 2026, dar a continuat să blocheze alte capitole, până când parlamentul ucrainean a adoptat o lege privind drepturile minorităților la 12 octombrie 2026.
Macedonia de Nord se confruntă cu un blocaj prelungit, fiind afectată de disputele cu Grecia și Bulgaria. După ce Grecia a blocat procesul timp de 13 ani din cauza numelui țării, Bulgaria a impus un nou obstacol în noiembrie 2020, contestând identitatea națională și limba macedoneană. În prezent, impasul persistă deoarece nu există majoritatea de două treimi necesară pentru modificarea Constituției, o condiție impusă pentru includerea minorității bulgare în textul constituțional.
Serbia și Albania se confruntă, de asemenea, cu rezistență din partea unor state membre. Serbia negociază din 2014, însă în iulie 2026, opt state, inclusiv Croația, s-au opus deschiderii de noi capitole din cauza problemelor legate de statul de drept și corupție. Albania este supusă amenințărilor din partea Greciei, care, în iunie 2026, a indicat că va bloca procesul dacă drepturile minorității grecești, în special cele de proprietate, nu vor fi protejate corespunzător.
La Bruxelles se discută de ani de zile despre reformarea mecanismului de extindere pentru a evita aceste blocaje. La începutul lunii octombrie 2026, Comisia Europeană a propus ca deciziile privind deschiderea negocierilor să fie luate prin majoritate calificată, în loc de unanimitate. Totuși, implementarea acestor schimbări necesită tot unanimitate, ceea ce înseamnă că reformarea sistemului de veto poate fi blocată de un veto în sine.