O mișcare de protest amplă afectează în prezent Europa de Vest, evoluând de la revendicările studenților către un protest generalizat împotriva crizei economice. În Franța și Italia, manifestările au început prin nemulțumiri legate de statutul sistemului de învățământ, dar s-au extins rapid. Acum, protestatarii își exprimă furia nu doar pentru educație, ci și împotriva inflației galopante și a prețului carburanților, pe măsură ce mișcarea câștigă teren în societate.
Nucleul dur al acestor manifestări este format în principal din tineri, respectiv elevi de liceu și studenți. În Italia, situația a degenerat până când un copil de 11 ani a fost reținut pentru că a vandalizat centrul orașului Milano. Ulterior, la protestele inițiale s-au alăturat și alte grupări, precum activiști de extremă stângă, sindicate, transportatori și agricultori din sudul Italiei, transformând mișcarea într-un fenomen social complex.
În Italia, protestele sunt vizibile atât în metropole precum Roma, Milano sau Torino, cât și în zonele de periferie. Un fenomen sociologic important este cel numit maranza, care îi reprezintă pe tinerii de a doua generație de imigranți, inclusiv români, din Nordul Africii sau Europa de Est. Acești tineri, deși vorbesc italiană fluidă, se simt marginalizați de către stat și societate, ceea ce alimentează sentimentul de alienare.
Efectele pandemiei de COVID-19 au jucat un rol crucial în radicalizarea acestor grupuri de tineri. Izolarea din perioada pandemiei a afectat o întreagă generație, care a petrecut mult timp în mediul online. Această refulare a frustrărilor se manifestă acum prin acte de vandalism în lumea reală, asemănătoare cu mecanicile din jocurile video precum GTA, unde distrugerea și arderile sunt permise.
Tensiunile au crescut și prin implicarea organizațiilor extremiste, ceea ce a dus la escaladarea violenței în stradă. În Italia a apărut și o mișcare anarhică numită 17 octombrie, care se prezintă ca fiind antisistem. Aceștia susțin că statul nu îi reprezintă prin partide sau școli, iar lupta lor este susținută chiar și în mediul artistic, prin influența muzicii rap care este ascultată de mulți dintre manifestanți.
Aceste fenomene de instabilitate socială și proteste masive sunt adesea amplificate de contextul economic dificil și de dificultățile de integrare ale noilor generații. În Europa, mișcările de protest pot trece rapid de la revendicări specifice, precum subfinanțarea școlilor, la revolte generalizate împotriva structurilor de putere, fiind alimentate de o populație tânără care se simte exclusă de beneficiile sistemelor publice și de stabilitatea economică.