O serie de manifestații masive afectează în prezent numeroase state europene, extinzându-se de la Franța și Belgia până în Italia, Portugalia, Spania, Grecia, Austria și Albania. Deși în Germania, Țările de Jos și Irlanda există proteste, acestea sunt de o scară mai redusă față de valul principal. Evenimentele sunt marcate de o diversitate a motivelor, de la nemulțumiri legate de finanțarea educației până la criza costului vieții și conflicte sociale intense.
În Franța, protestele au început la liceul Antoine-de-Saint-Exupéry din Créteil, unde cadrele didactice au intrat în grevă la jumătatea lunii septembrie din cauza reducerilor de personal. Manifestațiile au degenerat în violență în mai multe orașe, ducând la distrugerea primăriei din Limoges, o clădire construită în 1883. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a raportat că sâmbătă au ieșit în stradă cel puțin 550.000 de persoane, rezultând 1.800 de arestări și peste 500 de polițiști și pompieri răniți.
Belgia și Italia se confruntă, de asemenea, cu tensiuni sociale ridicate. În Belgia, manifestanții contestă programul de austeritate prin care guvernul vrea să economisească aproximativ 10 miliarde de euro, inclusiv reduceri de 500 de milioane de euro în sistemul educațional francofon până în 2029. La Milano, o manifestație împotriva războaielor și a inflației a degenerat sâmbătă într-o confruntare cu poliția, unde protestatari mascați au incendiat baricade și au jefuit magazine, fapt pe care primarul Giuseppe Sala l-a declarat nejustificabil.
Criza locuințelor alimentează revolta în Portugalia și Spania. În Portugalia, zeci de mii de oameni protestează împotriva creșterii chiriilor, care sunt cu 10,2% mai mari decât în anul precedent. În Spania, protestele din Piața Puerta del Sol din Madrid au fost amplificate de moartea pensionarei María del Carmen Abascal, de 87 de ani, care a murit pe 7 octombrie după ce a fost obligată să părăsească locuința după un litigiu cu proprietarul. Sute de persoane ocupă acum piața, provocând și probleme de igienă la stația de metrou Sol.
În Albania și Austria, nemulțumirile vizează proiecte specifice și bugetele instituțiilor. În Tirana, mișcarea „Flamingo” împotriva unui proiect de turism de lux s-a transformat într-o mișcare anti-guvernamentală care cere demisia premierului Edi Rama. În Austria, aproximativ 6.000 de persoane au protestat împotriva posibilelor economii de un miliard de euro în următorul buget de trei ani destinat universităților. Reprezentanța studențească ÖH a avertizat că aceste reduceri vor afecta cercetarea, infrastructura și vor duce la amfiteatre supraaglomerate.
Această perioadă de instabilitate socială în Europa reflectă presiunile economice constante la care sunt supuse populațiile din diverse state membre. Deși motivele variază de la țară la țară, de la educație la costul locuințelor, tendința de protestare masivă indică o scădere a încrederii în deciziile guvernamentale. În contextul instabilității, societățile europene se confruntă cu provocări de gestionare a ordinii publice și a cerințelor sociale crescute.