Guvernul Ungariei, sub conducerea premierului Peter Magyar, va publica miercuri lista cu numele a peste 50.000 de agenți, colaboratori și informatori ai serviciilor secrete. Acești indivizi au fost asociați poliției politice care a funcționat în timpul dictaturii comuniste, desfășurată între anii 1945 și 1989. Autoritățile au avertizat că această dezvăluire masivă va avea un impact social profund, deoarece mulți cetățeni își vor regăsi rudele sau colegii de serviciu în documentele oficiale.
Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a subliniat impactul emoțional al acestei decizii, afirmând că multe familii vor fi întristate după publicarea documentelor serviciilor secrete. Datele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist, care, conform experților, deținea o rețea vastă de aproximativ 150.000 de persoane. Majoritatea acestor informatori își spionau propriile familii, prietenii sau colegii, redactând rapoarte detaliate care erau transmise serviciilor secrete de stat.
Experții subliniază însă că prezența unui nume pe această listă nu confirmă automat statutul de agent activ. Registrul publicat include și tentativele de recrutare care au eșuat, precum și cazurile în care persoanele au fost constrânse să colaboreze prin șantaj sau amenințări la adresa lor sau a membrilor familiei. Există, de asemenea, situații în care colaboratorii au mimat activitatea sau au redactat rapoarte false pentru a evita consecințele, conform informațiilor de la Arhiva Istorică a Securității Statului.
Documentele care vor fi accesibile online miercuri vor conține numele agenților, activitatea acestora și identitatea persoanelor care au acționat ca recrutor. Procesul de dezvăluire va continua ulterior, deoarece în februarie 2027 urmează să fie publicate noi documente care vor detalia întreaga traiectorie a tuturor persoanelor implicate. Această mișcare este considerată o premieră, deoarece Ungaria nu a dezvăluit niciodată oficial numele colaboratorilor poliției secrete, spre deosebire de alte țări precum Polonia sau Republica Cehă.
Fostul premier Viktor Orban a reacționat la această știre, declarând că serviciile secrete comuniste au încercat să îl recruteze în timpul stagiului său militar, dar el a refuzat. Orban a publicat pe Facebook documente din 1982 și de la sfârșitul anilor ’80, susținând că el, soția sa și colegii opozanți au fost plasați sub supraveghere constantă. El a menționat că informatori au fost instalați pe urmele lor, folosind microfoane în locuințe, locuri de muncă și chiar în dormitoare.
Această decizie de deschidere a arhivelor de securitate urmează o tendință de transparență a trecutului totalitar în Europa Centrală. Deși unii cetățeni au putut consulta propriile dosare în trecut, accesul la materiale despre alte persoane, inclusiv despre foștii informatori, a fost până acum restricționat. Publicarea acestor liste marchează o schimbare majoră în modul în care societatea ungară gestionează moștenirea perioadei de dictatură comunistă.