În Ungaria, fermierii au început să utilizeze apa din bazinele piscicole pentru a iriga terenurile agricole și parcurile care suferă din cauza secetei severe ce afectează regiunea în vara anului 2026. Această măsură este luată imediat după finalizarea recoltelor de pești, având scopul de a reduce impactul negativ cauzat de schimbările climatice asupra agriculturii. Inițiativa răspunde unor condiții meteorologice extreme care au afectat resursele de apă din țară.
Seceta severă din vara anului 2026 a provocat scăderi record ale debitelor râurilor, ceea ce a generat probleme majore în diverse sectoare. Fenomenul a perturbat transportul de mărfuri și a afectat operarea centralei nucleare Paks, conform informațiilor furnizate de Reuters. Ca răspuns la aceste crize, guvernul ungar a adoptat în luna august o strategie nouă care pune accent pe metodele naturale de retenție a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice.
Organizația Interprofesională Ungară pentru Acvacultură și Pescuit (MA-HAL) a început deja, în ultimii ani, procesul de redirecționare a unei părți din apa acestor bazine către zonele umede locale. Recent, însă, presiunea a crescut, deoarece atât fermierii, cât și administrațiile parcurilor naționale au solicitat oficial să beneficieze de acest tip de sprijor hidric. Această cerere vizează utilizarea resurselor de apă disponibile în fermele de pești pentru nevoile de irigații.
Nandor Puskas, președintele MA-HAL, a subliniat importanța acestui demers pentru protecția biodiversității, menționând că iazurile piscicole au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare în anul 2026. El a declarat pentru Reuters că este esențial ca acest program să fie extins la nivel național. Organizația are planuri de a include toate bazinele piscicole din țară, care pot reține un volum de până la 300 de milioane de metri cubi de apă.
Capacitatea de stocare a acestor bazine este echivalentă cu aproximativ 120.000 de piscine olimpice, o resursă critică pentru gestionarea secetei. Premierul Ungariei a recunoscut necesitatea acestor acțiuni, afirmând că munca ar fi trebuit începută cu mulți ani în urmă. Deși a recunoscut că țara este în întârziere cu câțiva ani în implementarea unor astfel de măsuri, el a precizat că această situație nu poate servi drept scuză pentru lipsa de acțiune.
Fenomenele meteorologice extreme și imprevizibile sunt o componentă tot mai prezentă în contextul schimbărilor climatice globale care afectează Europa. Gestionarea resurselor de apă, precum utilizarea bazinele piscicole pentru agricultură, devine o strategie de adaptare necesară pentru stabilitatea economică și protecția mediului în perioadele de temperaturi ridicate și lipsă de precipitații.