Ungaria va începe curând procesul de desecretizare a zeci de mii de dosare care aparțin fostei poliții politice din perioada comunistă. Documentele vor fi integrate într-o bază de date publică, disponibilă online pentru orice cetățean interesat. Această inițiativă este legată de comemorarea a 70 de ani de la revolta antisovietică din anul 1956 și reprezintă o promisiune a premierului Peter Magyar pentru oferirea accesului la trecutul totalitar al țării.
Până în acest moment, accesul la fondul arhivistic era limitat prin bariere administrative semnificative. Cetățenii puteau solicita consultarea exclusivă a propriilor dosare sau a celor ale membrilor de familie apropiați, în timp ce istoricii și cercetătorii aveau nevoie de aprobări speciale. Noua legislație elimină aceste restricții, permițând oricui să caute direct în sistemul informatic numele persoanelor care au colaborat cu vechiul regim de securitate.
În intervalul cuprins între anii 1956 și 1989, aparatul de securitate a utilizat o rețea vastă de aproximativ 55.000 de informatori recrutați din populația civilă. Aceștia monitorizau membrii de familie, colegii, vecinii sau prietenii pentru a identifica orice manifestare de disidență sau influențe occidentale. Recrutarea se făcea prin metode precum șantajul, amenințările directe sau oferirea unor recompense materiale și avantaje sociale pentru colaboratori.
Administrarea acestor date revine Arhivelor Istorice ale Securității de Stat Ungare, instituția cunoscută sub acronimul ABTL. Baza de date va cuprinde informații despre un număr estimat între 50.000 și 60.000 de colaboratori secreți. Directorul ABTL, Bendeguz Gergo Cseh, a declarat că acest pas depășește modelele de transparență din alte țări din fostul bloc comunist, precum Polonia, Germania sau Cehia.
Procesul de publicare a documentelor va avea loc în două etape, prima fază fiind programată pentru data de 4 noiembrie. Această dată coincide cu momentul intervenției tancurilor sovietice la Budapesta în anul 1956. Deși accesul va fi generalizat, legislația prevede anonimizarea datelor sensibile, precum starea de sănătate, orientarea sexuală sau dependențele, pentru a evita umilirea publică și a permite o analiză obiectivă a trecutului.
În contextul european, gestionarea arhivelor de securitate a fost un subiect complex pentru statele care au trecut prin regimuri totalitare. În timp ce unele țări au deschis arhivele, nivelul de digitalizare și accesul online variază considerabil. Proiectul ungar propune o abordare de transparență maximă prin integrarea digitală a unui volum masiv de informații despre rețeaua de informatori de la Budapesta.