Un bărbat de naționalitate malaeziană riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare după ce a creat și distribuit o fotografie falsă, generată cu ajutorul inteligenței artificiale. Imaginea surprindea un crocodil care pândea în lacul de acumulare Pandan, situat în partea de vest a orașului Singapore. Evenimentul a declanșat o stare de panică în rândul populației locale, determinând oficialii să pornească la căutarea unui animal periculos care, în realitate, nu exista.
Identificat drept Ye Lin, un bărbat în vârstă de 30 de ani, acesta este acuzat de difuzarea unui mesaj fals și de obstrucționarea Justiției. Pentru prima infracțiune, Lin riscă până la 3 ani de închisoare și o amendă de 7.800 de dolari, însă pedepsele pot fi cumulate cu încă 7 ani de închisoare pentru obstrucționarea procesului legal. Bărbatul și-a recunoscut vinovăția, după ce poliția a reușit să identifice sursa imaginii distribuite în mod eronat.
Incidentul a avut repercusiuni directe asupra activităților din zonă, deoarece Consiliul Serviciilor Publice (PUB) a emis o alertă de precauție pentru o perioadă de două zile. Autoritatea națională de apă a trimis echipe de căutare în lac, iar Asociația de Canotaj din Singapore și Federația de Canoe din Singapore au fost obligate să își suspende activitățile. Aceste organizații sunt implicate constant în zona de agrement Pandan, unde locuitorii practică canoe și caiace.
Investigația poliției a relevat că Ye Lin a trimis fotografia către un coleg, pe nume Min Min, în data de 20 august, în jurul orei 15:00. Pentru a evita consecințele, bărbatul a încercat să șteargă imaginile și istoricul activității din aplicația Gemini AI de pe telefonul său mobil, o acțiune care a dus la acuzația de obstrucționare a Justiției. Poliția a subliniat că astfel de dezinformări provoacă teamă inutilă și epuizează resursele publice.
Autoritățile din Singapore au declarat că vor lua măsuri împotriva oricăror persoane care difuzează informații false ce pot genera neliniște publică. Pe lângă mobilizarea inutilă a forțelor de ordine, aceste acțiuni perturbă activitatea companiilor și pot crea situații de risc real pentru siguranța cetățenilor. În acest caz, impactul social a fost considerat suficient de grav pentru a justifica aplicarea unor pedepse penale severe, chiar și pentru un conținut digital generat artificial.
Fenomenul utilizării materialelor de tip deepfake sau a imaginilor false pentru a manipula opinia publică a devenit o problemă globală. În România, un precedent similar a fost cazul „ambulanței negre” de pe TikTok, unde imagini false au dus la atacuri violente asupra unui echipaj medical din Cluj. Aceste evenimente demonstrează cât de rapid informația falsă poate escalada de la o simplă imagine digitală la violență fizică și intervenții de urgență.