Ultimul prim-ministru al Ungariei din perioada comunistă, Miklos Nemeth, a făcut declarații controversate privind trecutul politic al actualului lider de la Budapesta. Nemeth susține că a citit personal trei rapoarte de informator care îi sunt atribuite lui Viktor Orban, documente care se referă la colegii săi de armată din timpul serviciului militar obligatoriu. Această afirmație a fost înregistrată într-o declarație semnată și depusă oficial la arhivele securității statului din Ungaria.
Conform relatărilor, ministrul apărării de la acea vreme, Ferenc Karpati, i-ar fi prezentat aceste documente lui Nemeth cu puțin timp înainte de organizarea primelor alegeri parlamentare libere din țară, în martie 1990. Nemeth descrie aceste rapoarte ca fiind originale, scrise de mână și semnate, conținând observații despre comportamentul, orientările religioase, politice sau sexuale ale colegilor de armată ai lui Orban de la Zalaegerszeg. Deși a crezut că recunoaște scrisul, fostul premier a precizat că nu a putut autentifica oficial identitatea autorului.
Viktor Orban a respins categoric acuzațiile, negând că ar fi fost recrutat de autoritățile comuniste în acea perioadă. El a susținut că, în anii 1980, autoritățile au încercat să îl recruteze în timpul serviciului militar, dar că acesta a refuzat, fiind ulterior supraveghat prin informatori și tehnici de ascultare. Orban a publicat, la rândul său, documente care arată că el și soția sa, Aniko Levai, au fost ținte ale supravegherii regimului.
Destinul acestor documente rămâne unul plin de mister, deoarece Nemeth a restituit hârtiile lui Karpati și nu a păstrat nicio copie. Ulterior, acesta a aflat că documentele ar fi fost la Geza Stefan, conducătorul Oficiului de Securitate Militară din Ungaria, un fost ofițer instruit de către KGB. Se știe că Stefan deținea o colecție impresionantă de materiale compromițătoare, însă locul în care se află acele dosare după dispariția lor din seiful lui Stefan, în 2009, este necunoscut.
Această dezvăluire apare într-un context de deschidere a arhivelor poliției secrete din Ungaria, demers realizat de guvernul lui Peter Magyar. Procesul de digitalizare și publicare a dosarelor, care include aproximativ 50.000-60.000 de persoane, este unul parțial, deoarece mulți ofițeri au distrus dovezi în 1989. Guvernul a decis să lărgească accesul la aceste materiale pentru a înfrunta modul în care aparatul de securitate comunist a penetrat societatea după căderea regimului.
Istoria tranziției democratice în Ungaria a fost marcată de decizii majore luate de guvernul condus de Miklos Nemeth, precum deschiderea frontierelor pentru refugiații din Germania de Est în 1989. După mandatul său, Nemeth a lucrat la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, unde a fost restricționat să comenteze politica maghiară. Abia recent, după schimbări legislative, acesta a putut depune declarațiile sale la Arhivele Istorice ale Securității de Stat din Ungaria.