Locuitorii satelor de la periferia rurală a Istanbulului se confruntă cu un miros insuportabil care îi obligă să țină ferestrele închise chiar și în nopțile toride de vară. Problema provine de la imensa groapă de gunoi municipală Silivri, unde deșeurile organice și alimentele în descompunere produc gaze sufocante. Această situație afectează comunitățile locale de ani de zile, în condiții în care mirosul devine extrem de intens în două sau trei nopți pe săptămână.
Supravegherea prin satelit a dezvăluit că depozitul Silivri este cel mai mare depozit de deșeuri cu superemisii din Turcia, fiind vizibil chiar și din spațiu. Cercetătorii de la UCLA au identificat o rată medie de emisii de 7,4 tone pe oră, ceea ce îl plasează printre cele mai grave depozite identificate la nivel global. Impactul acestui singur amplasament asupra încălzirii planetei este echivalent cu emisiile a 1,5 milioane de SUV-uri mari pe benzină care își accelerează motoarele.
Această problemă de mediu apare într-un moment critic, deoarece Turcia va găzdui în noiembrie următorul summit global al ONU privind clima, Cop31. Deși președintele Recep Tayyip Erdoğan a declarat că gestionarea deșeurilor este o prioritate, iar prima-doamnă Emine Erdoğan promovează activ reducerea emisiilor de metan, realitatea de pe teren este diferită. În Turcia există și alte gropi de gunoi cu scurgeri uimitor de mari, întinzându-se de la Izmir în vest, până la Ankara în centru și Antalya în sud.
Angajații de la İstaç, divizia care gestionează deșeurile pentru municipalitatea metropolitană Istanbul, au recunoscut că există necesitatea unor îmbunătățiri la nivelul depozitului Silivri. Fatih Arslan de la İstaç a explicat că zonele care nu sunt încă acoperite cu argilă permit scurgerile, deși o parte din metan este deja captată pentru energie. Silivri procesează zilnic 10.000 de tone de deșeuri, iar o altă groapă de gunoi din zona Șile deversează în atmosferă 4 tone de metan pe oră.
Comunitatea locală manifestă o teamă reală în fața autorităților, mulți refuzând să semneze petiții din cauza riscului de represalii. Kemalettin Özenç a menționat că oamenii se tem că autoritățile au puterea de a spune orice vor, având în vedere contextul politic local. În timp ce experții numesc reducerea emisiilor de metan o „frână de urgență” climatică, Turcia nu se numără printre cele 159 de țări care au semnat Angajamentul Global privind Metanul pentru reducerea emisiilor până în 2030.
Emisiile de metan sunt responsabile pentru un sfert din încălzirea globală, având un impact rapid asupra temperaturii deoarece acest gaz este eliminat din atmosferă mult mai repede decât dioxidul de carbon. Omenirea se confruntă cu o creștere alarmantă a acestor emisii, ceea ce riscă să declanșeze puncte de cotitură climatice catastrofale. Reducerea acestora este considerată una dintre cele mai eficiente strategii pentru încetinirea creșterii temperaturii pe termen scurt.