Curtea Supremă a Statelor Unite a blocat un ordin emis de Donald Trump prin care se încerca restricționarea votului prin corespondență. Această decizie juridică reprezintă o lovitură pentru președinte, însă experții avertizează că eforturile administrației de a-și extinde influența asupra procesului electoral continuă. Măsura de la Curtea Supremă vine într-un context în care administrația Trump folosește tot mai mult prerogativele guvernului federal pentru a exercita un control mai mare asupra organizării alegerilor.
În cadrul acestui proces de extindere a controlului, Departamentul de Justiție al SUA a trimis scrisori de avertizare către cel puțin 30 de oficiali responsabili de organizarea alegerilor din diverse state. Aceste acțiuni au intensificat disputele privind accesul autorităților federale la documentele electorale și la date despre alegători. Agențiile federale verifică listele electorale pentru a identifica persoane care nu sunt cetățeni americani, deși nu există dovezi concrete privind fraude electorale pe scară largă.
Benjamin Hovland, care a fost îndepărtat de administrație din cadrul Comisiei Electorale Federale pentru Asistență Electorală, susține că decizia instanței nu pune capăt procesului. El a explicat că, deși decizia Curții Supreme a redus consecințele imediate, în special în state unde buletinele de vot prin corespondență au fost deja trimise, implicatiile rămân grave. Hovland a subliniat că resursele statului și banii contribuabililor sunt folosite pentru a submina încrederea în democrație.
Administrația a încercat să obțină acces la liste electorale neprelucrate, incluzând numere de permis de conducere și cifre de securitate socială. În 23 dintre cazurile în care Departamentul de Justiție a intentat procese împotriva statelor, administrația Trump a pierdut în instanță. În paralel, secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a avertizat oficialii electorali că ar putea fi condamnați la închisoare dacă nu respectă cerințele administrației privind politica electorală.
Situația este marcată de o scădere a încrederii publicului în procesul electoral american. Un sondaj realizat de AP/NORC și USAFacts indică faptul că doar 34% dintre adulții americani au încredere în confirmarea oficială a rezultatelor de către guvern, un procent în scădere față de 40% înregistrat în 2024. Această neîncredere este alimentată de numeroasele dispute juridice și de presiunile exercitate asupra oficialilor locali.
Alegerile intermediare, care vor determina controlul asupra Congresului SUA, sunt programate pentru data de 3 noiembrie. Această etapă este considerată crucială pentru stabilitatea politică, în contextul în care tensiunile dintre administrația federală și autoritățile statelor au atins un nivel ridicat. Obiectivul administrației de a prelua controlul asupra alegerilor rămâne un punct de conflict major în sistemul politic american actual.