Președintele american Trump a solicitat oficial statelor membre ale Curții Penale Internaționale să se retragă imediat din această instituție. În cadrul discursului rostit în fața Adunării Generale a ONU, liderul american a criticat dur funcționarea tribunalului de la Haga. Trump a susținut că instituția respectivă a devenit o entitate scăpată de sub control, îndemnând toate statele membre să își inițieze procesul de retragere oficială și fără nicio amânare.
Ofensiva Washingtonului împotriva instanței internaționale a intensificat după ce Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu. Această decizie a provocat furie în Statele Unite, având în vedere faptul că Netanyahu este un aliat apropiat al administrației americane. Ca răspuns la această acțiune juridică, Washingtonul a început să sancționeze oficialii CPI, încercând să exercite presiuni constante asupra statelor care aleg să rămână în cadrul curții.
Secretarul de stat american Marco Rubio a asumat o poziție dură, promițând că va desființa instituția „cărămidă cu cărămidă”. Rubio a descris tribunalul ca fiind o amenințare intolerabilă la adresa suveranității americane, subliniind rolul său în urmărirea penală a autorilor celor mai grave crime din lume. Această strategie de desființare vizează direct capacitatea de acțiune a instanței de la Haga în procesele care implică interesele strategice ale Statelor Unite.
Procurorul-șef interimar al CPI, Mame Mandiaye Niang, a reacționat la aceste atacuri într-un interviu acordat agenției AFP. Acesta a declarat că ofensiva lansată de autoritățile americane provine dintr-o lipsă de înțelegere profundă a activităților pe care le desfășoară curtea. În ciuda presiunilor politice și a sancțiunilor impuse de administrația Trump, instituția continuă să își exercite atribuțiile de judecare a persoanelor acuzate de crime de război sau genocid.
Curtea Penală Internațională este o instituție permanentă, fondată în anul 1998 și operativă începând cu anul 2002. Aceasta are responsabilitatea de a judecar indivizi acuzați de crime împotriva umanității, crime de agresiune și crime de război. Totuși, instituția traversează o perioadă de criză majoră din cauza opoziției marse, în special din partea unor puteri internaționale care contestă autoritatea sa juridică asupra suveranității naționale.
Deși Statele Unite sunt semnatar ale Statutului de la Roma, care a instituit CPI, țara nu a ratificat niciodată acest document. Din acest motiv, Washingtonul nu este membru oficial al curții, la fel cum nici Israel sau Rusia nu fac parte din această organizație internațională. Această poziție juridică permite administrației americane să conteste mandatele emise de tribunal fără a fi parte din structura oficială a instituției de la Haga.