Simran Irshad, o femeie în vârstă de 35 de ani, a reușit să transforme o problemă ecologică într-o oportunitate de artă. Aceasta utilizează buruienile care cresc în Lacul Dal, din Srinagar, pentru a crea materie primă destinată confecționării de obiecte de tip papier mâché. Această metodă de lucru vine ca o alternativă la utilizarea tradițională a hârtiei, care provine de obicei din tăierea copacilor pentru producție.
Procesul de selecție a materialului a fost unul de perseverență, după o serie de încercări eșuate de a găsi o variantă ieftină și ușor de accesibil. Irshad a optat în final pentru o plantă acvatică ce proliferează în Lacul Dal, o zonă care este adesea obstrucționată de aceste buruieni. Această alegere nu doar că reduce costurile de producție, dar face și produsele mai durabile, oferind în același timp o soluție pentru navigația în zonă.
Tehnica dezvoltată de femeie implică o combinație specifică de ierburi uscate, pudră, pastă de hârtie reciclată și un liant. După ce colectează plantele din lac folosind o barcă cu plasă sau le trage la suprafață, aceasta le usucă pentru a le putea folosi. Din acest material, ea confecționează manual diverse obiecte, precum vaze sau borcane, pe care ulterior le decorează și le pictează cu atenție.
Această activitate de meșteșug este una cu o istorie îndelungată, fiind introdusă în regiunea Kashmir de către perși încă din secolul al XIV-lea. Simran Irshad nu lucrează singură, ci a reușit să instruiască aproximativ cincizeci de femei în această tehnică de lucru. În prezent, cincisprezece dintre aceste femei colaborează direct cu ea, contribuind activ la menținerea și perpetuarea acestui meșteșug tradițional deosebit.
Lacul Dal, unde are loc această activitate, este o destinație turistică de renume, fiind înconjurat de grădini spectaculoase și de peisajul Munților Himalaya. Vizitatorii sunt atrași de experiența de a locui în casele plutitoare, un loc care a fost cunoscut și de figuri celebre, precum George Harrison, membru al trupei Beatles. Acesta din urmă a învățat să cânte la instrumentul tradițional santur pe unul dintre aceste palate plutitoare în anul 1966.
Tradițiile artizanale precum cea descrisă de Simran Irshad reflectă reziliența culturilor locale în fața schimbărilor economice și de mediu. În timp ce resursele naturale se schimbă, utilizarea unor materiale neconvenționale, precum plantele acvatice, poate oferi noi căi de dezvoltare pentru comunitățile care depind de turism și de păstrarea moștenirii culturale. Această abordare transformă o problemă de mediu într-o resursă valoroasă pentru economia locală.