Un studiu internațional de amploare, intitulat „Global Mental Wealth”, arată că adulții tineri înregistrează cele mai scăzute scoruri de bunăstare în comparație cu restul populației. Cercetarea, realizată între iunie și august 2025, a implicat 261 de cercetători și a utilizat un chestionar adaptat în 50 de limbi. Rezultatele, care urmează să fie publicate în revista Social Indicators Research, indică faptul că nivelul de satisfacție generală tinde să crească pe măsură ce persoanele înaintrează în vârstă.
Autorii studiului au ales să depășească metodele tradiționale de evaluare care se bazau pe o singură întrebare despre satisfacția vieții. În schimb, noua abordare a analizat zece dimensiuni diferite ale bunăstării, inclusiv nivelul de energie, liniștea, relațiile sociale și sentimentul de apartenență. Participanții au oferit răspunsuri detaliate nu doar despre starea psihică, ci și despre aspecte financiare precum veniturile, economiile, datoriile și situația economică din perioada copilăriei.
În cadrul evaluării, sprijinul oferit de persoanele apropiate a obținut cel mai mare punctaj, cu o medie de 5,05 din 7. Pe locul al doilea s-a situat sentimentul că activitățile desfășurate au un scop și sunt valoroase, cu un scor de 4,93 puncte. La polul opus, nivelul de energie a fost cea mai slabă dimensiune, înregistrând doar 4,20 puncte din 7. Doar aproximativ o persoană din cinci a acordat punctajul maxim pentru energia disponibilă.
Problemele de sănătate mintală sunt particulièrement vizibile în rândul celor cu vârste între 18 și 25 de ani. Datele colectate arată că doar 14,7% dintre acești tineri nu prezentau indicii de depresie sau anxietate la testul de screening, în timp ce media generală a tuturor participanților a fost de 23,6%. Kai Ruggeri, coordonatorul cercetării de la Universitatea Columbia, explică faptul că presiunea socială și comparațiile de pe rețelele sociale pot accentua acest fenomen.
Studiul analizează și modul în care stabilitatea financiară influențează starea de bine, confirmând că nivelul de bunăstare crește odată cu veniturile. Totuși, cercetătorii notează că beneficiile aduse de bani devin mai mici pe măsură ce nivelul financiar este deja ridicat. În timp ce trecerea de la lipsa veniturilor la un venit mediu are un impact major asupra sănătății mintale, tranziția de la o situație financiară foarte bună la una și mai bună aduce avantaje mult mai reduse.
Analiza acestor tendințe de bunăstare și a impactului factorilor economici asupra sănătății mintale face parte dintr-un domeniu de studiu tot mai vast. În ultimii ani, cercetătorii au încercat să determine dacă există un prag de venit care să oprească creșterea fericirii. Deși unele studii anterioare au sugerat un prag fix, datele recente indică faptul că îmbunătățirea condițiilor financiare continuă să contribuie la starea generală de bine.