O teorie controversată analizează motivele pentru care Italia nu se confruntă cu o criză de supradoze cauzată de fentanil, similară cu cea din Statele Unite. Conform unui raport guvernamental italian privind dependențele, în anul 2025 au fost înregistrate doar cinci decese atribuite acestui opioid sintetic, în comparație cu cele două decese raportate în 2024. Această situație contrastează puternic cu criza gravă de sănătate publică ce afectează America, ridicând întrebări despre dinamica pieței de droguri în Europa.
Argumentul economic susținut de The Economist și de jurnalistul Roberto Saviano sugerează că fentanilul ar putea fi evitat de grupările mafiote din motive de profit. Deoarece fentanilul poate provoca decese în cantități extrem de mici, moartea consumatorilor ar însemna pierderea unor clienți plătitori pentru rețelele criminale. În plus, o criză masivă de supradoze ar atrage imediat atenția politicienilor, a poliției și a serviciilor de sănătate, crescând presiunea asupra operațiunilor mafiote.
Procurorul Nicola Gratteri a oferit o perspectivă similară, menționând că piața europeană a fentanilului este considerată mai riscantă și mai puțin atractivă decât cea a cocainei. Totuși, expertul Federico Varese, profesor de criminologie la Sciences Po din Paris, contestă ideea că mafia ar proteja activ Italia de acest drog. Acesta subliniază că numărul redus de decese nu este o particularitate italiană, existând situații asemănătoare și în alte țări europene, deși statisticile pot varia.
Comparația cu Germania arată că în 2024 s-au raportat aproximativ 95 de decese asociate cu fentanilul, însă datele sunt complexe. Din cele 98 de persoane decedate în Germania, în 76 de cazuri au fost detectate și alte droguri, fentanilul fiind singura substanță identificată doar în 22 de cazuri. Federico Varese respinge ideea că organizațiile criminale ar evita drogurile de risc extrem, amintind de implicarea mafiei în traficul de cocaină sau în distribuția de crack la Palermo.
Evoluția consumului de opioide în Europa a fost diferită de cea americană, unde criza a început în anii 1990 prin prescrierea masivă a medicamentelor precum OxyContin. În Europa, heroina a rămas disponibilă, iar fentanilul nu a ocupat piața la aceeași scară, ceea ce explică lipsa unei crize comparabile. Totuși, riscul persistă, fiind menționate cazuri precum furtul a 80 de fiole de Fentanest dintr-un spital din Roma în iunie 2026.
Contextul general al utilizării substanțelor opioide arată că fentanilul este un medicament utilizat în medicină pentru combaterea durerilor severe, fiind mult mai puternic decât morfina. În Statele Unite, restricționarea accesului la medicamentele prescrise a împins mulți pacienți dependenți către piața ilegală, unde heroina și fentanilul au devenit predominante. În Europa, structura pieței de droguri a permis o evoluție diferită, menținând o prezență stabilă a heroinelor clasice.