Telescopul spațial James Webb a identificat un semnal luminos neobișnuit în regiunea Ultra Deep Field, situată în constelația Fornax. Această zonă a cerului este extrem de densă, conținând aproape 10.000 de galaxii. Cercetătorii au reușit să detecteze acest fenomen printr-o metodă specială de analiză a luminii, menită să identifice obiecte îndepărtate care ar putea trece neobservate în imaginile astronomice obișnuite, conform informațiilor publicate recent.
Echipa de cercetători, coordonată de astrofizicianul Mason Huberty de la Universitatea din Minnesota, a utilizat instrumentul Near-Infrared Spectrograph (NIRSpec). Aceștia au deschis aproape toate obturatoarele instrumentului pentru a analiza lumina dintr-o zonă extinsă, fără a selecta în prealabil ținte de observație. Deși șase dintre semnalele captate au fost asociate unor galaxii cunoscute, al șaptelea semnal a rămas fără o explicație clară, fiind o singură linie de emisie în spectrul infraroșu apropiat.
Semnalul misterios a fost detectat la o lungime de undă de aproximativ 1,6 micrometri și a apărut în ambele serii de observații realizate în august și noiembrie 2023. Repetarea măsurătorilor, efectuate la un interval de 88 de zile și din unghiuri diferite, a fost crucială pentru a exclude posibilitatea unei erori instrumentale. Faptul că semnalul a fost identificat în toate cele patru seturi de expuneri combinate face ca explicarea sa ca simplă eroare tehnică să fie mult mai dificilă.
Cercetătorii au analizat patru ipoteze principale pentru a explica această emisie, însă niciuna nu se potrivește complet cu datele actuale. Acestea includ existența unei galaxii din Universul timpuriu, o galaxie mai apropiată, o supernovă sau un fenomen în care o gaură neagră dezintegrează o stea. Problema majoră este că o singură linie de emisie nu oferă suficiente informații pentru a stabili distanța până la sursă sau procesul fizic exact care a produs lumina.
O problemă suplimentară este faptul că semnalul nu a fost identificat în observațiile anterioare realizate cu James Webb sau Hubble. Intensitatea sa ar fi trebuit să permită detectarea în cadrul programului JADES din octombrie 2022, dacă sursa ar fi fost prezentă în aceeași stare. Această lipsă ridică posibilitatea ca obiectul să fi devenit temporar mult mai luminos sau ca fenomenul respectiv să se fi manifestat abia recent în această regiune.
Regiunea Ultra Deep Field a fost studiată intens în trecut, telescopul Hubble realizând observații în această zonă timp de peste 270 de ore. Aceste observații de lungă durată au permis obținerea unor imagini care dezvăluie mii de galaxii aflate la distanțe de miliarde de ani-lumină. Utilizarea telescopului James Webb asupra aceleiași regiuni a fost menită să profite de capacitatea superioară de a observa radiația infraroșie pentru a găsi obiecte extrem de îndepărtate.
Observațiile de urmărire sunt esențiale pentru a confirma deplasarea spre roșu și pentru a determina originea fizică a emisie, au subliniat autorii studiului publicat în The Astrophysical Journal.