Suedia își modifică radical strategia aeriană în fața riscurilor de securitate din regiune. În cazul unui atac din partea Rusiei, țara nu va opta doar pentru respingerea agresiunii, ci intenționează să riposteze prin lovituri efectuate în adâncul teritoriului inamic. Această schimbare de abordare este confirmată de colonelul Karl Bergqvist, care ocupă funcția de șef al Centrului de Operațiuni Aeriene din cadrul Forțelor Aeriene suedeze.
Noul concept militar de la Stockholm nu vizează lansarea unor atacuri preventive, ci are scopul de a asigura descurajarea agresorului. Obiectivul principal este ca potențialul atacator să înțeleagă că un conflict nu se va limita strict la granițele Suediei. Prin această tactică, autoritățile militare suedeze vor transmite că orice acțiune de război va avea consecințe directe asupra infrastructurii și zonelor din interiorul Rusiei.
Planurile de apărare includ îmbunătățirea capacităților de lovire de la distanță ale avioanelor Gripen. Autoritățile militare discută integrarea rachetelor Taurus, care au o rază de acțiune de peste 500 km, pe aceste aeronave. Mai mult, armata a solicitat guvernului furnizarea de rachete cu o rază de acțiune de până la 2000 de kilometri, o distanță care depășește cei aproximativ 1200 de kilometri dintre Stockholm și Moscova.
Decizia de a adopta o strategie ofensivă se bazează pe experiența recentă acumulată în Ucraina. Stockholm urmărește să aplice tactici similare cu cele utilizate de ucraineni, care folosesc drone pentru a lovi aeroporturi, centre de comandă și unități logistice situate adânc în Rusia. Aceste lovituri au demonstrat eficiența tacticii de a perturba activitatea militară rusă prin atacuri efectuate de la distanțe mari.
Această reorientare strategică vine după ce Suedia a abandonat politica de neutralitate care a durat peste două secole. După ce a fost al 32-lea membru al NATO pe 7 martie 2024, țara a trecut de la nealinierea militară la o integrare completă în cadrul alianței. Schimbarea de paradigmă a fost determinată de contextul de securitate europeană modificat de războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
Neutralitatea Suediei a fost o constantă politică începând cu anul 1814, în perioada de după războaiele napoleoniene. Deși țara a menținut o colaborare diplomatică și militară strânsă cu statele occidentale în timpul Războiului Rece, ea a evitat oficial alianțele militare. În 1995, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, Suedia a trecut de la neutralitatea clasică la o politică de nealiniere militară, până la actuala schimbare de statut.