O monitorizare genetică recentă efectuată în Carpații Meridionali relevă o schimbare semnificativă în dinamica populației de lupi. În sezonul 2024-2025, cercetătorii au identificat 24 de lupi pe o suprafață de aproximativ 1.400 de kilometri pătrați. Datele colectate arată că structura socială a acestor animale s-a modificat, trecând de la cele șase haite cunoscute anterior la un număr de nouă grupuri mai mici, în care au fost regăsite și lupi solitari.
Analizele ADN efectuate pe 259 de probe biologice au permis identificarea a 10 femele și 14 masculi în cadrul populației monitorizate. Cercetarea se bazează pe metode non-invazive, prin recoltarea de excremente, fire de păr și urină de pe zăpadă, tehnici care permit stabilirea relațiilor de rudenie și a teritoriilor ocupate. În ultimii șapte ani, echipele de la Fundația Conservation Carpathia au procesat în total aproximativ 1.100 de probe de acest tip.
O scădere marcată a densității populației este un alt aspect central al studiului de specialitate. Densitatea estimată pentru iarna 2024-2025 a fost de aproximativ 1,46 lupi la 100 de kilometri pătrați, o valoare mult mai mică decât cea de 2,35 lupi la 100 de kilometri pătrați înregistrată în iarna 2019-2020. Această evoluție ar putea indica pierderea unor lupi maturi și experimentați, deși nu s-a stabilit dacă factorii sunt naturali sau antropici.
Structura reproductivă a haitelor pare să fie într-o perioadă de instabilitate temporară. Dintre cele nouă familii identificate în ultimul sezon, doar o singură unitate păstrează aceeași pereche reproducătoare din anii precedenți, restul de grupuri prezentând schimbări frecvente. Pentru a înțelege dacă aceste schimbări reprezintă o tendință pe termen lung, specialiștii consideră că este necesară o monitorizare continuă pe o perioadă de cel puțin 10-15 ani.
Din punct de vedere al sănătății genetice, rezultatele oferă semnale pozitive în ceea ce privește hibridizarea. Deși în anul 2019 a fost documentat un caz de amestec între lupi și câini în zona monitorizată, analizele genetice recente nu au mai identificat astfel de cazuri. Această absență a hibridizării este văzută ca un indicator bun pentru integritatea genetică a populației de lupi din Munții Făgăraș, Iezer-Păpușa, Leaota și Piatra Craiului.
Monitorizarea acestor specii de carnivori în România este un proces complex care implică atât analize de laborator, cât și tehnologii moderne de supraveghere. Pe lângă recoltarea probelor biologice, echipele utilizează camere cu detecție automată pentru a identifica rapid zonele de deplasare. Un exemplu de succes în urmărirea individuală este masculul „Coadă Scurtă”, identificat de 29 de ori prin ADN și de 20 de ori prin camere, ocupând un teritoriu de 250 de kilometri pătrați.