Ecosistemul Mării Negre trece printr-o transformare semnificativă, pe măsură ce specii de pești exotici încep să fie observate pe litoralul românesc. Fenomenul este cauzat de schimbările climatice și de scăderea debitului Dunării, factori care au dus la o creștere dramatică a salinității apei. Această modificare a mediului marin transformă apele noastre într-un habitat primitor pentru creaturi care anterior erau întâlnite mai des în zona Mediteranei.
Pescarii locali au raportat deja capturi de specii neobișnuite, precum hiena de mare, care este o rudă a doradei, sau cocoșelul și cățelul de mare. De asemenea, peștii care în anii trecuți erau observați în Bulgaria și Turcia au început să apară și în zonele noastre litorale. Această evoluție indică faptul că adâncurile Mării Negre devin o extensie a ecosistemului mediteranean, schimbând radical biodiversitatea locală.
Cercetătorii de la INCDM au identificat cinci specii care urmează să fie incluse în noul atlas al Mării Negre, care cuprinde în total 85 de specii. Mădălina Galațchi, cercetător INCDM, a menționat că sunt vorba despre două specii de sparid, peștele pescar, sebasta și stavrid alb. Specialiștii lucrează la actualizarea inventarului acestor specii pentru a reflecta noile realități biologice din regiune.
Victor Niță, cercetător INCDM, explică faptul că debitul scăzut al Dunărei, observat an de an, contribuie direct la creșterea salinității. Această ușoară creștere a nivelului de sare a permis peștilor tipici Mediteranei să depășească barierele naturale și să colonizeze noi zone. Scafandrul Valentin Marcoci confirmă această tendință, observând că fiecare an pe litoral este atipic și aduce specii noi.
Pentru ca un exemplar să fie inclus oficial în Atlasul Mării Negre, fotografiile primite de la pescari nu sunt suficiente. Cercetătorii de la INCDM trebuie să analizeze fiecare specimen în laborator pentru o identificare riguroasă. În cadrul acestor analize, specialiștii verifică cu atenție culoarea, forma corpului, structura înotătoarelor și alte caracteristici biologice specifice, asigurându-se că datele introduse în inventar sunt corecte.
Schimbările de salinitate și temperatură din ecosistemele marine sunt fenomene care pot altera permanent lanțurile trofice și habitatele naturale. În Marea Neagră, aceste procese sunt strâns legate de modul în care râurile mari, precum Dunărea, își modifică debitul de apă dulce. Monitorizarea constantă a acestor parametri este esențială pentru înțelegerea modului în care biodiversitatea marină se adaptează la noile condiții de mediu.