Schimbările climatice și modificările hidrografice ale Dunării au provocat apariția unor specii noi de pești exotici în Marea Neagră. Fenomene precum încălzirea globală și seceta au dus la reducerea debitului Dunării, ceea ce a generat o creștere a salinității în apele marine. Acest nou context permite unor specii de pești, care sunt de obicei specifice zonei Mediteranei, să pătrundă și să locuiască în Marea Neagră, afectând ecosistemul local.
Pe litoralul românesc, pescarii au raportat capturi de specii care anterior erau întâlnite doar în Bulgaria sau Turcia. Printre noile apariții se numără cocoșelul de mare, cățelul de mare și hiena de mare. Cercetătorii au identificat cinci specii care vor fi incluse în noul atlas al Mării Negre, un inventar care cuprinde în total 85 de specii. Această diversificare este direct legată de barierele biologice care au fost ridicate de creșterea salinității.
Mădălina Galațchi, cercetător INCDM, a explicat faptul că echipa încearcă să actualizeze inventarul speciilor prin identificarea unor noi tipuri de pești. Printre acestea se numără două specii de sparid, peștele pescar, sebasta și un tip de stavrid alb. Cercetătorul Victor Niță confirmă că debitul scăzut al Dunării, observat an de an, contribuie direct la această ușoară creștere a salinității, facilitând migrarea peștilor din Mediterana.
Pe lângă factorii naturali, traficul maritim crescut după începerea războiului în Ucraina este considerat o cauză a apariției unor specii neobișnuite. Un exemplu relevant este peștele-scorpion, cunoscut și sub numele de rockfish coreean, originar din Oceanul Pacific. Această specie poate ajunge la o greutate de 2 kilograme și a fost deja observată în porturile de pe litoralul românesc, fiind considerată o delicatesă în bucătăria asiatică.
Victor Niță avertizează că traficul maritim a crescut cu 25% de la începutul conflictului din Ucraina, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă. Dacă peștele-scorpion reușește să se adapteze la condițiile din Marea Neagră și să se reproducă, acesta ar putea deveni un pericol pentru speciile autohtone. O astfel de colonizare ar putea afecta grav echilibrul întregului ecosistem marin din regiune, transformând o specie exotică într-un prădător invaziv.
Evoluția biodiversității marine este strâns legată de stabilitatea debitelor fluviilor care se varsă în mări. Modificările în compoziția chimică a apei, cauzate de scăderea fluxului de apă dulce, schimbă radical habitatul natural. Monitorizarea constantă a acestor schimbări este esențială pentru a înțelege cum noile specii vor interacționa cu fauna locală și dacă vor altera lanțul trofic existent.