Un nou studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters arată că echilibrul Sistemului Solar ar putea fi compromis mult mai rapid decât se anticipa anterior. Cercetătorii au descoperit că procesul de îmbătrânire al Soarelui ar putea duce la aruncarea planetelor mari în afara sistemului sau la pierderea orbitelor lor stabile. Aceste schimbări radicale ar putea avea loc în cel mult 3 miliarde de ani după ce Soarele va deveni o pitică albă.
Procesul de transformare al Soarelui implică trecerea printr-o etapă de gigant roșu, urmată de contractarea într-o pitică albă, o stea extrem de densă. În această tranziție, Soarele își va pierde o cantitate semnificativă din masă. Până în prezent, ipoteza dominantă sugera o evoluție graduală și previzibilă, în care planetele mari s-ar fi îndepărtat încet, menținând orbite aproape de două ori mai largi, dar rămânând stabile pentru o perioadă foarte lungă de timp.
Totuși, noile date sugerează că pierderea straturilor exterioare ale Soarelui nu va fi uniformă, eliberând materie într-o direcție mai mult decât în altele. Această distribuție neuniformă va modifica mișcarea stelei, iar efectele cumulate vor altera orbitele planetelor. Analizele bazate pe observațiile telescopului spațial Gaia indică faptul că stelele primesc un impuls în timp ce își pierd straturile, ceea ce poate schimba dinamica întregului sistem.
Cercetătorul Jim Fuller a estimat că o stea aflată la finalul vieții poate suferi aproximativ 10.000 de astfel de mici împingeri. Aceste impulsuri ar putea imprima stelei o viteză de circa un kilometru pe secundă. Folosind supercomputere, cercetătorii au rulat sute de simulări în care orbitele planetelor mari încep să se schimbe la întâmplare, crescând riscul de intersectare. În 40% din cazuri, ciocnirile de orbite apar chiar în etapa de gigant roșu.
Rezultatele studiului reîntâlnesc ideile lui Isaac Newton, care susținea că atracția dintre planete ar putea strica, în timp, echilibrul Sistemului Solar. În una dintre variantele simulate, 37 din 48 de scenarii au arătat că orbitele planetelor s-au intersectat înainte ca Soarele să termine procesul de pierdere a masei. Orbita lui Neptun, care este circulară astăzi, ar putea deveni o elipsă foarte alungită sub influența acestor schimbări de masă.
În astronomie, studiul evoluției stelare este esențial pentru înțelegerea destinului sistemelor planetare. Soarele este o stea de tip solar care, după faza de secvență principală, va trece prin etapele de gigant roșu și pitică albă. Aceste procese de schimbare a masei și a structurii sunt fundamentale pentru a determina dacă planetele din jurul unei stele vor rămâne pe orbite sau vor fi proiectate în spațiul interstelar.