Serbia se pregătește de un scrutin parlamentar marcat de o competiție politică intensă, după ce mișcarea studențească Lista Studenților a organizat un miting masiv la Belgrad. Grupul de candidați, care protestează împotriva guvernului de aproape doi ani, a reușit să mobilizeze mii de oameni prin demonstrații de solidaritate. Mulți dintre participanți au parcurs distanțe lungi pe jos, venind din toate colțurile țării pentru a susține schimbarea regimului actual prin votul de duminică.
Lista Studenților își propune să combată corupția și să impună responsabilitatea pentru tragedia de la Novi Sad, unde 16 persoane au murit în noiembrie 2024 după prăbușirea unei copertine de beton. Această mișcare a reușit să transforme nemulțumirea populară într-o forță electorală capabilă să provoace partidul de guvernământ. Politologul Dušan Spasojević a declarat că acestea sunt primele alegeri de când Vučić a ajuns la putere în 2012 care prezintă un rezultat cu adevărat incert.
În contrast, partidul SNS și-a organizat propriul miting de final de campanie, promovând ideea de stabilitate și continuitate. Aleksandar Vučić a acuzat opoziția că încearcă să distrugă țara la ordinul unor forțe externe, prezentând bătălia ca fiind una pentru suveranitatea Serbiei. Partidul susține că a fost atacat cu miliarde de euro, dar a reușit să se apere prin integritate și prin realizările propriului program politic în fața susținătorilor săi.
Tensiunile sociale sunt vizibile, organizația CRTA raportând 116 incidente cu violențe fizice sau amenințări verbale în timpul campaniei. Pe lângă confruntările directe, există suspiciuni privind corectitudinea procesului electoral, inclusiv acuzații de oferire de sume de bani sau pachete turistice pentru voturi. De asemenea, raportările media sunt extrem de dezechilibrate, cu aproape trei sferturi din timpul de antenă la televiziunile naționale fiind rezervat reprezentanților puterii în detrimentel opoziției.
Expertul Dušan Spasojević avertizează că o victorie la limită a partidului de guvernământ ar putea declanșa o criză post-electorală și contestări masive. În acest context, reacția Uniunii Europene este considerată crucială pentru prevenirea unei escaladări a crizei. Serbia este țară candidată la aderarea la UE din anul 2012, însă Comisia Europeană a subliniat că democrația și statul de drept rămân condiții esențiale pentru integrare.
Contextul politic sârb este marcat de o polarizare extremă, reflectată în incidentele violente și în supravegherea poliției asupra activiștilor. Această situație de instabilitate este amplificată de faptul că mișcările de protest au luat amplu după evenimentele tragice din Novi Sad, transformând alegerea politică într-o bătălie pentru responsabilitate instituțională și reformă profundă a sistemului de guvernare.