Serbia traversează o zi electorală de o importanță majoră, fiind organizate alegeri parlamentare anticipate convocate de președintele Aleksandar Vučić. Alegătorii s-au prezentat în numere foarte mari la secțiile de votare, formând cozi uriașe care au durat chiar și de la primele ore ale dimineții. Acest interes masiv pentru scrutin este considerat decisiv pentru stabilirea direcției politice a țării, reflectând o mobilizare socială fără precedent pentru acest tip de vot.
Prezența la vot a depășit semnificativ cifrele înregistrate anterior, observatorii electorali menționând că în primele trei ore numărul de cetățeni a fost de peste două ori mai mare decât la alegerile parlamentare din 2023. Un moment remarcabil a fost apariția lui Aleksandar Vučić la o secție de votare din Belgrad, unde, însoțit de soția sa, a așteptat aproape două ore pentru a putea vota. Liderul a declarat că speră la o desfășurare pașnică și că va respecta rezultatul, indiferent de deznodământ.
Paralel cu desfășurarea votului, Partidul Progresist Sârb (SNS) a raportat un incident tensionat involving Angelina Vučić, mama președintelui. Conform unui comunicat oficial al formațiunii, aceasta ar fi fost victima unui atac verbal și fizic în apropierea pieței Kalenić din Belgrad. SNS susține că un grup de tineri, identificați ca fiind simpatizanți ai mișcărilor de protest, ar fi împins-o pe Angelina Vučić și ar fi rupt sacoșele sale cu cumpărături în timpul acestui incident.
Reprezentanții partidului aflat la putere au calificat evenimentul drept un act de agresiune, umilire și intimidare, subliniind că nicio femeie nu ar trebui vizată din motive politice. Angelina Vučić a depus deja o plângere la poliție, iar SNS solicită autorităților o investigare rapidă a tuturor circumstanțelor pentru a identifica și trage la răspundere persoanele implicate. Până în acest moment, autoritățile nu au prezentat concluziile oficiale ale unei anchete privind acest atac.
Scrutinul actual vine după aproape doi ani de proteste conduse de studenți, care au contestat corupția și tendințele autoritare ale guvernării. Această mișcare civică a reușit să transforme nemulțumirea din stradă într-o alternativă politică, propunând o listă de candidați axați pe reforme și investiții în educație. Deși protestele au afectat imaginea puterii, un sondaj Ipsos realizat înainte de vot indica o competiție strânsă între SNS, aflat la 47%, și blocul reformist, creditat cu 40%.
Aceste alegeri parlamentare anticipate au loc într-un climat de intensă confruntare între partidul guvernamental și mișcările reformiste susținute de studenți. Mobilizarea record observată la urne sugerează că Serbia se află într-un moment de răscruce politică. Rezultatele acestui scrutin vor avea un impact direct asupra cadrului legislativ și asupra modului în care vor fi gestionate reformele promise de opoziție în perioada următoare.