Partidul Quebecois (PQ) a câștigat alegerile din provincia francofonă a Canadei, organizate luni, 5 octombrie, conform rezultatelor parțiale comunicate. Această victorie a formațiunii separatististe marchează o schimbare majoră în peisajul politic al regiunii, oferindu-i liderului Paul Saint-Pierre Plamondon rolul de noul prim-ministru al provinciei care are 9 milioane de locuitori. Rezultatele parțiale indică faptul că noul guvern va fi unul de tip minoritar, ceea ce va influența modul în care deciziile vor fi luate.
În urma scrutinului, PQ a reușit să obțină 27% din voturi, reușind să îi depășească pe principalii competitori politici. Pe locul al doilea s-a plasat Parti liberal du Québec (PLQ) cu 24%, urmat de Parti conservateur du Québec (PCQ) care a obținut 21%. Partidul de centru-dreapta Coalition avenir Québec (CAQ), care a deținut puterea din 2018, a ajuns pe poziția a patra cu 14% din voturi, în timp ce formațiunea de stânga Quebec solidaire (QS) a captat 12% din totalul preferințelor electorale.
Liderul PQ, Paul Saint-Pierre Plamondon, a anunțat că intenționează să organizeze un nou referendum privind independența Quebecului. Totuși, acesta a precizat că un astfel de vot ar urma să aibă loc abia după încheierea mandatului președintelui SUA, Donald Trump, în ianuarie 2029. Aceasta ar fi a treia încercare a separatiștilor de a obține suveranitatea, după referen următoarele scrutinuri din 1980 și 1995, ultimul dintre acestea fiind pierdut la limită de susținătorii independenței.
Pe lângă agenda separatistă, Paul Saint-Pierre Plamondon a propus și abolirea monarhiei în cadrul provinciei prin eliminarea finanțării reprezentantei Coroanei britanice. El a descris monarhia ca fiind o „mascaradă care costă bani” și a declarat că resursele economisite ar trebui direcționate către combaterea fenomenului persoanelor fără adăpost. În același timp, relația cu Ottawa ar putea deveni tensionată, liderul PQ sugerând că va gestiona raportul cu guvernul central ca pe un „raport de forțe”.
Deși victoria PQ este semnificativă, analiștii observă că ascensiunea acestui partid este strâns legată de nemulțumirile populației privind sistemul de sănătate și costul vieții. Un sondaj recent indică faptul că doar 31% dintre locuitorii Quebecului s-ar pronunța efectiv pentru independență. Premierul canadian Mark Carney a refuzat să comenteze rezultatele scrutinului, afirmând doar că dorește să lucreze cu orice guvern ales, în ciuda faptului că un guvern separatist reprezintă o provocare pentru stabilitatea politică.
Istoricul mișcărilor separatiste din Quebec este marcat de încercări de a obține autonomia față de guvernul central canadian. Referen următoarele voturi din 1980 și 1995 au reprezentat momente critice în care societatea s-a divizat profund între susținătorii unității naționale și cei care doreau formarea unui stat independent. Această tensiune politică constantă între provincia francofonă și Ottawa rămâne un element central în structura politică a Canadei.