Republicanii au suferit un eșec major la alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, fiind penalizați de situația economică a populației. Scumpirea alimentelor, creșterea prețurilor la carburanți, stagnarea pieței muncii și accentuarea inegalităților sociale au erodat direct puterea de cumpărare a cetățenilor. În ciuda afirmațiilor administrației Trump privind o economie înfloritoare, alegătorii au ales să sancționeze degradarea nivelului de trai, confirmând faptul că economia rămâne un factor decisiv în procesul electoral.
Analiza realizată de AFP sugerează că alegătorii au votat în funcție de propriile interese financiare, amintind de celebrul slogan al campaniei lui Bill Clinton din 1992. Gregory Daco, economist-șef la EY-Parthenon, a declarat că americanii au votat cu portofelul în minte, indiferent de vârstă, studii sau orientare politică. Este dificil pentru republicani să promoveze un mesaj de prosperitate atunci când majoritatea gospodăriilor resimt o scădere a calității vieții.
Inflația a reprezentat un factor de instabilitate, atingând pragul de 9% în timpul președinției lui Joe Biden, înainte de a se apropia de ținta de 2% stabilită de Fed. Totuși, taxele vamale și Războiul din Iran au împins din nou inflația la 3,7% pe an, conform indicelui prețurilor la consum (CPI). Un exemplu marcat este benzina, care este cu 38% mai scumpă decât înainte de război, afectând grav cetățenii dependenți de mașină.
Problema nu este doar legată de prețurile actuale, ci și de evoluția acestora pe termen lung. Gregory Daco compară inflația cu o „pietricică în pantof”, care începe prin a fi jenantă, dar devine extrem de iritantă în timp. Deși republicanii au acuzat opoziția că creează artificial o criză a puterii de cumpărare, realitatea economică rămâne o provocare majoră pentru democrați, chiar și cu controlul Congresului.
Controlul Congresului oferă democraților un impact limitat asupra cauzelor principale ale inflației, precum taxele vamale sau Războiul din Iran, conform lui Jonathan Schroer de la Unicredit. Pe lângă inflație, o problemă majoră este încetinirea pieței muncii și faptul că veniturile nu mai urmăresc creșterea prețurilor. Deși șomajul este mic, locurile de muncă noi se concentrează doar în sectoare precum sănătatea, educația și construcțiile, iar salariații nu sunt neapărat mulțumiți.
În contextul unei creșteri economice de 3,4% pe termen anualizat, economiștii avertizează asupra unei distribuții inegale a bogăției. Fenomenul este descris ca o „economie în K”, unde persoanele cu venituri mari profită de creștere, în timp ce restul populației vede oportunitățile economice reducându-se. Această situație a dus la o creștere remarcabilă a insecurității alimentare în prima economie a lumii, în ciuda recordurilor de pe Wall Street.