Cercetătorii de la Universitatea Națională din Seul au descoperit că o scanare a fundului de ochi poate servi drept metodă rapidă și neinvazivă pentru a estima vârsta biologică. Această abordare permite identificarea nivelului de uzură a organismului, oferind o perspectivă diferită față de vârsta cronologică obișnuită. Studiul, publicat în GeroScience, sugerează că această tehnică ar putea ajuta la depistarea timpurie a unor probleme de sănătate grave.
Tehnologia utilizată se numește „retinal age gap” (RAG) și se bazează pe analiza aspectului ochiului, o parte a corpului strâns legată de creier și inimă. Oamenii de știință au antrenat sistemul folosind 29.530 de scanări retiniene extrase de la 7.535 de participanți. Ulterior, modelul a fost testat pe alte 14.832 de scanări provenite de la 7.416 persoane, reușind să prezică vârsta cronologică cu o eroare medie de doar 2,5-2,7 ani.
Analiza a evidențiat că valorile mai mari ale indicatorului RAG sunt asociate cu anumite afecțiuni și stiluri de viață. De exemplu, diabetul este corelat cu o creștere de +2,52 ani, în timp ce fumătorii actuali prezintă o diferență de +0,5 ani. De asemenea, s-a observat o asociere de +0,6 ani pentru degenerescența maculară și de +1,86 ani pentru cataractă, deși la aceasta ultimele imagini pot fi mai neclare.
Spre deosebire de cercetările anterioare, acest studiu a inclus în setul de date atât imagini ale unor ochi sănătoși, cât și imagini ale unor ochi afectați de boli ale retinei sau ale nervului optic. Această diversitate este esențială pentru a crea biomarkeri mai exacți și mai accesibili. Cercetătorii subliniază că adaptarea modelului pentru a lua în calcul și sexul persoanei ar putea reduce erorile de predicție.
În prezent, tehnologia RAG este considerată mai potrivită pentru monitorizarea tendințelor la nivel de populație decât pentru evaluarea individuală a riscurilor. Deoarece multe efecte identificate sunt mici în raport cu marja de eroare, sistemul nu poate fi folosit încă pentru stratificarea riscurilor unei singure persoane. Validarea prin studii longitudinale este necesară pentru a confirma dacă aceste măsurători reflectă cu adevărat îmbătrânirea biologică.
În cadrul medicinei moderne, determinarea vârstei biologice reprezintă un pas crucial spre medicina preventivă, deoarece vârsta cronologică nu reflectă întotdeauri starea reală de sănătate. Diferențele dintre vârsta de vârstă și cea biologică pot fi influențate de factori genetici, de mediul în care trăim și de stilul de viață adoptat. Utilizarea unor biomarkeri precum RAG ar putea ajuta medicii să identifice pacienții care necesită investigații suplimentare.