Nivelul sărăciei în Argentina a înregistrat o creștere semnificativă în prima parte a anului 2026, afectând o porțiune majoră din populația țării. Conform datelor oficiale publicate joi, 25 septembrie, rata sărăciei a ajuns la 32,3%, ceea ce înseamnă că aproape o treime din locuitorii acestei națiuni se confruntă cu dificultăți economice. Această evoluție marchează întoarcerea unei tendințe de scădere care era menținută de peste doi ani în economia argentiniană.
Datele furnizate de Institutul de Statistică (Indec) arată că indicele a crescut cu 4 puncte în ultimele șase luni, plecând de la un nivel de 28,2% de la sfârșitul anului 2025. În această perioadă, sărăcia afectează aproape trei persoane din zece în cea de-a treia economie a Americii Latină. Totodată, și segmentul populației aflate în sărăcie extremă a cunoscut o ușoară creștere, ajungând la 7,5%, față de pragul de 6,3% raportat cu jumătate de an în urmă.
Pentru populația de 47 de milioane de locuitori din Argentina, pragul de sărăcie a fost evaluat în luna august la aproximativ 520.000 de pesos pentru un adult, sumă care este puțin sub 300 de euro pentru un coș de bunuri și servicii de bază. Calculul acestui indice se realizează prin metoda extrapolării procentuale pe baza unui eșantion de 31 de centre urbane. Deși inflația a încetinit în august la 1,7%, cel mai scăzut nivel din ultimele 14 luni, presiunea economică rămâne vizibilă.
Situația actuală vine după perioade de fluctuații puternice de la când Javier Milei a preluat puterea la sfârșitul anului 2023. Președintele a aplicat o politică de austeritate bugetară drastică, reușind să reducă inflația de la 161% la aproximativ 33% în aproape trei ani. Totuși, acest proces a avut un cost ridicat pentru consum și ocuparea forței de muncă. La începutul anului 2024, sărăcia a atins un vârf istoric de 52,9%, după devalorizarea de peste 50% din prima sa perioadă de mandat.
Metodologia de calcul a indicelui este adesea criticată, deoarece se bazează pe structuri de cheltuieli de acum 20 de ani. În acea perioadă, multe servicii esențiale erau subvenționate, iar prețurile pentru medicamente sau asigurări de sănătate erau reglementate. Statisticianul Eduardo Donza de la Observatorul Social al Universității Catolice explică faptul că costurile fixe ale gospodăriilor sunt acum mult mai mari, ceea ce face ca pragurile de sărăcie calculate pe venit să nu reflecte întotdeauna realitatea vieții cotidiene.
Evoluția indicatorilor economici din Argentina reflectă impactul măsurilor de austeritate implementate de administrația Javier Milei. Deși guvernul a încercat să mențină ajutoare sociale precum alocația familială (AUH) la un nivel superior inflației, presiunea asupra consumului și a nivelului de trai rămâne un subiect de dezbatere intensă în contextul fluctuațiilor de prețuri și devalorizării monedei naționale.