Președintele Vladimir Putin pregătește o transformare radicală a structurii economice a Rusiei, orientând țara către o model de economie a mobilizării. Această tranziție pare să fie gestionată cu o discreție sporită, oficialii de la nivel înalt continuând să prezinte o imagine de stabilitate. În ciuda semnelor de schimbare, nu există dovezi clare ale unei revoluții economice publice, deoarece planurile de restructurare sunt păstrate secrete chiar și în fața liderilor care gestionează resursele statului.
Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov, susține că situația bugetară este sub control, în timp ce Banca Centrală a Rusiei a publicat deja planul anual de politică monetară. Obiectivul declarat este menținerea inflației sub control până în anul 2027. Totuși, există suspiciuni că această stabilitate afirmată de Siluanov și de guvernatorul Elvira Nabiullina ar putea fi o formă de dezinformare, deoarece execuția bugetară din primele opt luni arată că finanțele nu sunt complet sănătoase.
Cheltuielile actuale depășesc cu aproximativ 10% planurile inițiale, ceea ce duce la un deficit bugetar mult mai mare decât cel prevăzut. Pentru a compensa aceste costuri, se prevede că Rusia va opta pentru eliminarea scutirilor fiscale și creșterea taxelor mai mici, în loc de o creștere drastică a impozitelor cheie. Se estimează că aceste măsuri ar putea genera încă 5 trilioane de ruble pentru finanțarea războiului, reducând în același timp deficitul raportat.
O strategie importantă pentru protejarea rezervelor este modificarea pragului de preț al petrolului care guvernează retragerile din Fondul Național de Avere. Această măsură asigură faptul că banii vor fi utilizați doar în condiții specifice, protejând resursele pentru eventualele crize. În acest context, managerii economici se concentrează pe rezistența pe termen scurt, deoarece cerințele de a investi masiv în război sunt adesea în conflict direct cu dorința de a menține o inflație scăzută.
Disputa privind politicile fiscale este vizibilă și în relația dintre prim-ministrul Mihail Mișustin și președinte. Se pare că Mișustin a încercat să îl convingă pe Putin să nu emită ordine care să reducă drastic bugetul, însă o schimbare de conducere la nivelul guvernului ar putea duce la o atitudine mult mai permisivă față de cheltuieli. Dacă un alt lider ar prelua controlul, axele de combatere a inflației ar putea fi modificate semnificativ.
Viziunea de lungă durată a Rusiei este reflectată în rapoartele experților de la centrul A Treia Romă, care pun accent pe o creștere anuală de 3% și pe utilizarea masivă a inteligenței artificiale și a robotizării. Aceste planuri includ proiecte de infrastructură precum calea ferată de mare viteză Moscova-Sankt Petersburg. Această strategie de dezvoltare tehnologică și de automatizare este văzută ca o metodă de a consolida puterea statului în viitorul apropiat.