Roverul Curiosity, trimis de NASA pe Marte, a capturat o imagine impresionantă a zorilor zilei pe planeta roșie. Fotografia surprinde stânci zimțate, formate acum miliarde de ani, care sunt iluminate de razele soarelui în momentul răsăritului. Această captură specială a fost realizată de camera Mastcam, aflată pe roverul cu șase roți, aproximativ o oră după ce soarele a apărut deasupra unui peisaj marțian sculptat de forțele vântului.
Obiectivul robotic, care are dimensiunea unei mașini, se află în misiune de la asolizarea din anul 2012 în craterul Gale, situat lângă ecuatorul marțian. Din anul 2014, Curiosity urcă treptat pe muntele Sharp, o structură care are o altitudine de cinci kilometri față de fundul craterului. În cadrul acestei ascensiuni, roverul a parcurs deja peste un kilometru de urcare, marcând cea mai mare distanță parcursă vreodată pe Marte în sens vertical.
Cercetătorul Ashwin Vasavada, planetolog la Laboratorul de Propulsie Jet al NASA din California, explică faptul că vârfurile stâncoase reprezintă un strat de rocă distinct. Această formațiune ar putea fi un sediment purtat de vânt, precum nisip sau cenușă, adus în crater prin activitate vulcanică. După ce acest material s-a întărit, eoni de vânturi au sculptat stratul de rocă în creste specifice numite yardanguri, care se întind pe o distanță de 16 kilometri.
Stratul de yardang s-a format probabil acum aproximativ trei miliarde de ani, în perioada în care s-a și muntele Sharp. Totuși, Ashwin Vasavada precizează că acest strat nu face parte din succesiunea continuă de straturi ale muntelui, fiind adăugat puțin mai târziu. Acesta se află deasupra unei neconformități, un decalaj temporal în care straturile anterioare au fost erodate înainte ca noile depozite să se așeze deasupra lor.
NASA planifică să utilizeze instrumentele de analiză ale roverului direct pe acest strat de yardang în perioada 2027 sau 2028. Misiunea Curiosity are scopul de a studia geologia și clima planetei, verificând dacă Marte a avut vreodată condiții potrivite pentru viața microbiană. În prezent, Curiosity este unul dintre cele două rovere active ale NASA, celălalt fiind Perseverance, care explorează marginile craterului Jezero în emisfera nordică.
Explorarea marțiană prin rovere este esențială pentru înțelegerea evoluției planetelor stle. Studiile geologice efectuate pe muntele Sharp au demonstrat că Marte a fost în trecut o planetă mult mai caldă și mai umedă, acoperită de lacuri și cursuri de apă. Aceste descoperiri ajută oamenii de știință să reconstruiască istoria climatică a sistemului solar și să identifice zonele care ar fi putut susține forme de viață.