Un fost ofițer al CIA a reușit să publice romanul „The Pickle Factory”, o operă care oferă o imagine critică și satirică asupra programului de spionaj „fără acoperire”. Autorul, care folosește pseudonimul Sam R. Oyken, a avut un conflict de peste 12 ani cu agenția de informații a Statelor Unite. Deși lucrarea este prezentată oficial ca fiind ficțiune, foștii oficiali CIA susțin că textul conține numeroase detalii inspirate din realitate despre modul de funcționare al operațiunilor secrete.
Cartea se concentrează pe agenții de tip NOC, aceștia fiind ofițeri care nu au legături oficiale cu guvernul american și nu beneficiază de imunitate diplomatică. Spre deosebire de ofițerii care lucrează sub acoperire oficială, de obicei ca diplomați, agenții NOC operează sub identități de oameni de afaceri sau consultanți. Din cauza riscurilor imense și a implicării unor companii americane care oferă acoperire, aceste misiuni sunt printre cele mai strict protejate și secrete din cadrul CIA.
Conflictul dintre autor și agenție a început în 2014, când manuscrisul a fost respins, iar publicarea i-a fost interzisă timp de ani de zile. Oyken a susținut că această decizie reprezintă o încălcare a Primului Amendament al Constituției SUA. În 2017, directorul executiv al CIA, Meroe Park, a anulat interdicția generală, însă agenția a încercat ulterior să elimine mai mult de jumătate din conținutul cărții. Autorul a contestat fiecare modificare propusă până când CIA a renunțat la o parte dintre ele.
În perioada în care a lucrat pentru agenție, Oyken a ocupat funcții importante, fiind identificat în documente ca „QRN”, un grup de elită de ofițeri care puteau călători cu paapoarte non-americane. El a ajuns șef al acestui grup, exercitând autoritate asupra a peste 80 de subordonați. Plecarea sa din CIA în decembrie 2010 a fost marcată de acuzații din partea superiorilor privind nereguli financiare, comportament de intimidare și relații nepotrivite, acuzații pe care autorul le respinge categoric.
Romanul critică și gestionarea resurselor financiare în cadrul programului, menționând eforturile de după atacurile de la 11 septembrie de a redirecționa miliarde de dolari alocați de Congres. Un fost coleg a descris extinderea programului NOC ca fiind un „dezastru”, unde cheltuielile erau prioritare în detrimentul rezultatelor. Documentele arată că, până în 2008, aproape toate operațiunile de tip „platformă” secretă din străinătate, în care au fost trimiși noi ofițeri, fuseseră închise fără succes.
Publicarea acestui tip de materiale de către foști angajați a fost de mai multe ori supusă controlului strict al CIA. În trecut, alți ofițeri precum Amaryllis Fox Kennedy sau Ishmael Jones s-au confruntat cu controverse sau procese din partea agenției după ce au publicat memorii sau cărți critice. În cazul lui Jones, un judecător federal i-a ordonat în 2012 să renunțe la orice profit obținut din vânzările cărții sale, „The Human Factor”, deoarece nu fusese supusă verificării oficiale.