Rezultatele alegerilor parlamentare din Letonia indică faptul că majoritatea de orientare pro-europeană conduce procesul electoral, însă partidele populiste au obținut performanțe notabile. Campania electorală a fost marcată de temele legate de securitatea națională în raport cu Rusia și de dificultățile economice generate de creșterea costului vieții. Sondajele de ieșire din urne, publicate de postul public de radiodifuziune LSM, arată o schimbare semnificativă în preferințele electorale ale populației.
Partidul condus de Andris Kulbergs este estimat să obțină aproximativ 35,6% din voturile totale. Această cifră depășește așteptările inițiale, reflectând o dorință de schimbare în rândul cetățenilor. Andris Kulbergs, care a preluat funcția de prim-ministru în luna mai, a declarat că acest rezultat înseamnă dorința oamenilor pentru creștere economică și un viitor mai bun pentru copiii Letoniei. Rezultatul său este considerat mai mare decât se anticipa inițial.
Configurația coaliției actuale ar putea suferi modificări majore, deoarece aceasta probabil nu va fi reînnoită în forma sa actuală. Unul dintre partenerii de la Uniunea Verzilor și Fermierilor pare să fi eșuat în a atinge pragul electoral necesar. Această formațiune a obținut doar 3,7% din voturi, ceea ce este insuficient pentru a intra în Parlamentul unicameral de 100 de locuri, deoarece pragul de intrare este stabilit la 5%.
Deși problemele de securitate au fost centrale, având în vedere contextul regional, aspectele socio-economice au avut un impact decisiv asupra votului. Cetățenii au fost preocupați de salariile mici, de asistența medicală și de declinul demografic al țării. Letonia este identificată ca fiind cea mai săracă dintre cele trei state baltice în ceea ce privește nivelul de trai, fapt ce a oferit partidelor populiste o oportunitate de a câștiga o prezență importantă în Saeima.
În ceea ce privește politica externă și de apărare, majoritatea partidelor care se îndreaptă spre Parlament susțin consolidarea forțelor militare. Există, de asemenea, un consens privind continuarea ajutorului acordat Kievului. Letonia, fiind membră NATO și UE din anul 2004, consideră Rusia ca fiind principala sa amenințare strategică, motiv pentru care țara și-a crescut semnificativ cheltuielile pentru apărare, atingând nivelul de aproape 5% din PIB.
Letonia face parte din grupul statelor baltice, alături de Estonia și Lituania, fiind integrată în structurile de securitate ale Europei de Vest. Contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina, a forțat guvernarea de la Riga să prioritizeze bugetele de apărare. Această orientare strategică este menținută în ciuda presiunilor economice interne care alimentează mișcările populiste în cadrul procesului legislativ național.