Primele rezultate ale alegerilor pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului Federației Ruse, indică o victorie clară pentru partidul președintelui Vladimir Putin. Conform datelor furnizate de centrul analitic VCIOM, formațiunea Rusia Unită deține aproximativ 49,4% din voturi, consolidându-și poziția de lider. Sondajele de la ieșirea din secțiile de votare arată că alte patru partide politice ar putea depăși pragul de cinci la sută pentru a intra în parlament.
Datele furnizate de VCIOM indică faptul că Partidul Comunist (KPRF) se află pe locul al doilea cu 14,2% din voturi. Urmează LDPR cu un procent de 10,7%, în timp ce „Oameni Noi” obțin 9,7%, iar „Rusia Justă” se situează la 6,6%. Un alt exit-poll, realizat de Institutul de Marketing Social (INSOMAR), oferă cifre ușor diferite, menționând că Rusia Unită ar putea ajunge la 50,8%, în timp ce KPRF ar obține 14,8%.
Sondajul realizat de VCIOM a fost desfășurat într-un cadru larg, implicând 11.755 de secții de votare și chestionarea a 266.354 de persoane prin interviuri anonime. În ceea ce privește studiul INSOMAR, acesta a fost efectuat în perioada 18–20 septembrie, acoperind 987 de secții de votare distribuite în 58 de subiecți ai Federației Ruse. Aceste cifre sugerează o schimbare în componența parlamentului, deoarece „Rusia Justă” ar putea coborî de pe locul al treilea pe al cincilea.
Scrutinul pentru reînnoirea celor 450 de mandate se desfășoară în contextul invaziei lansate împotriva Ucrainei în 2022 și include votarea în teritoriile ocupate de armata rusă, precum Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie. În Donețk, din motive de securitate, votul a început anticipat pe 8 septembrie. De asemenea, procesul electoral include votul electronic în 32 de regiuni rusești, o metodă care a fost criticată de opoziție, deși puțini alegători au solicitat această opțiune.
Pe plan internațional, numărul secțiilor de votare a fost redus în anumite țări, cum ar fi Germania, unde au fost organizate doar două secții, față de 16 la alegerile precedente. În Israel, numărul acestora a scăzut de la 13 la trei secții. În paralel, oficialii ruși, inclusiv Maria Zaharova și Serghei Lavrov, au acuzat Occidentul de încercarea de a torpila procesul electoral. Vladimir Putin a îndemnat cetățenii să voteze pentru a contribui la victoria în război.
Aceste alegerile parlamentare au loc într-un moment în care, conform unui sondaj al Centrului Levada, aproximativ 59% dintre ruși doresc încetarea luptelor și reluarea negocierilor de pace cu Ucraina. Totuși, președintele Vladimir Putin a respins ideea unui armistițiu, menținând poziția actuală în conflictul militar. Acest context de tensiune militară rămâne un factor central în desfășurarea procesului de vot în Federația Rusă.