O mișcare de protest fără precedent a afectat peste un sfert din liceele din Franța, extinzându-se rapid de la suburbiile Parisului la nivel național. Cei care au declanșat evenimentele au fost elevii, care au reacționat la problemele din sistemul de educație, însă protestele au evoluat rapid spre violențe. Guvernul francez a acuzat forțele de extremă stângă de instigarea tinerilor, în timp ce autoritățile au raportat numeroase incidente și rețineri în cadrul manifestărilor.
Totul a început pe 17 septembrie, la liceul Saint-Exupéry din Créteil, în zona Île-de-France, după ce profesorii au protestat împotriva lipsei de resurse și personal. Elevii s-au solidarizat cu aceștia și au blocat instituția, fenomen care a declanșat un efect de bulgăre de zăpadă. În doar două săptămâni, protestele s-au extins de la câteva licee la peste 400 de unități de învățământ, ajungând la finalul perioadei la peste 1000 de licee din cele 3700 existente în țară.
Mobilizarea tinerilor s-a bazat în principal pe rețelele de socializare precum TikTok, Snapchat, Instagram și WhatsApp, oferind o autonomie față de organizațiile sindicale. Direcția de informații a Prefecturii de Poliție din Paris a semnalat că pe TikTok au circulat postere pentru blocaje, unele fiind generate chiar cu ajutorul inteligenței artificiale. Această infrastructură digitală a permis elevilor să se contacteze rapid, dar a facilitat și răspândirea unor informații false, precum zvonurile despre decese sau utilizarea armelor de foc de către poliție.
Violențele au crescut semnificativ la sfârșitul lunii septembrie, incluzând incendieri de pubele și distrugeri de proprietăți. Pe 2 octombrie, autoritățile au anunțat că 735 de instituții fuseseră afectate și că au fost reținute 1.747 de persoane. Un incident marcat a fost cel din Tours, unde un licean și-a pierdut vederea la un ochi, leziune considerată de procurorul de caz ca fiind compatibilă cu impactul unui proiectil non-letal utilizat de forțele de ordine.
Guvernul lui Sébastien Lecornu susține că mișcarea este instrumentată politic de partidul La France Insoumise și de apropiații săi din ultra-stânga. Deși mulți aleși LFI au fost văzuți în apropierea liceelor blocate, liderul Jean-Luc Mélenchon susține că protestele sunt auto-organizate. Revendicările elevilor vizează lipsa profesorilor, clasele supraaglomerate, starea clădirilor și programul școlar încărcat, elevii de la Paris reclamând faptul că au mai multe ore de curs decât de somn.
Aceste tipuri de mobilizări au un precedent istoric în Franța, fiind observate în anii 1960, 2006 și 2016. Tradiția protestelor studențești și liceene este o formă de acțiune recunoscută în cultura politică franceză, nefiind întotdeauna necesară existența unui singur organizator politic pentru a explica blocarea instituțiilor de învățământ sau participarea masivă a tinerilor la manifestări.