O mișcare de protest fără precedent, numită în presa internațională „Revoluția Elevilor”, afectează în prezent întregul sistem de învățământ din Franța. Manifestațiile au început la mijlocul lunii septembrie, în jurul datei de 17 septembrie, la Liceul Saint-Exupéry din Créteil, în apropierea Parisului, după ce profesorii au intrat în grevă. Cei care protestează au blocat accesul în școală pentru a exprima solidaritate și pentru a atrage atenția asupra subfinanțării educației, a infrastructurii degradate și a lipsei de personal didactic și auxiliar.
Revendicările tinerilor vizează în principal eliminarea platformei Parcoursup, sistemul național de admitere în învățământul superior, pe care îl consideră opac și generator de inegalități sociale. Elevii solicită, de asemenea, investiții suplimentare de 10 miliarde de euro pentru licee și o îmbunătățire a condițiilor de studiu, reclamând clase aglomerate și programe școlare prea încărcate. Această nemulțumire s-a extins și în mediul universitar începând cu 1 octombrie, când sindicatele studențești au cerut solidaritate, raportând că 90% din universitățile franceze sunt afectate de blocaje sau închideri.
Situația a generat tensiuni severe în mai multe orașe, inclusiv în Lyon, Marseille, Nantes, Montpellier, Lille și Bordeaux, dar și în regiunea Île-de-France, unde s-au înregistrat cele mai dure ciocniri. Bilanțul actual al protestelor include 7.000 de persoane reținute, majoritatea fiind minori cu vârste între 15 și 18 ani, și 715 polițiști și jandarmi răniți. De asemenea, peste 215 elevi și studenți, precum și peste 100 de profesori au fost răniți, în timp ce pagubele materiale se estimează la 30 de milioane de euro.
Guvernul francez, condus de premierul Sébastien Lecornu, a încercat să reacționeze vineri, 9 octombrie, prin promisiunea detașării imediate a 3.000 de profesori suplinitori în clase. Totuși, sindicatele consideră această măsură insuficientă, menționând că anul trecut s-au pierdut 15,4 milioane de ore de curs din cauza lipsei de personal. Deși Executivul a anunțat și un pachet financiar pentru reparații, spațiul de manevră este limitat de deficitul bugetar al țării, ceea ce menține tensiunile ridicate în rândul protestatarilor.
În campusuri, peste 57 de instituții mari, printre care Panthéon-Sorbonne, Paris Cité, Paris 8 sau Nanterre, au fost complet blocate de baricade, ducând la suspendarea integrală a cursurilor. Studenții au adus în discuție și probleme legate de costurile vieții, de numărul insuficient de locuri în programele universitare și de lipsa aerului condiționat sau a căldurii în clădiri. Ministerul Educației și cel al Învățământului Superior au optat pentru „închidere administrativă preventivă” în multe campusuri, încercând astfel să evite confruntările violente dintre protestatari și forțele de ordine.
În Franța, tinerii beneficiază de un cadru legal care le permite să se înscrie în sindicate și să aleagă reprezentanți oficiali pentru negocierea cu Ministerul Educației. Această tradiție a protestelor este profund înrădăcinată în istoria țării, având puncte de cotitură în revolta din mai 1968, în protestele din 1973 împotriva Legii Debré sau în mișcarea din 1990 pentru modernizarea liceelor. Astăzi, Uniunea Sindicală a Liceelor folosește tehnici tradiționale, precum blocarea fizică a instituțiilor, pentru a cere schimbări în sistemul de învățământ.