Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat marți că subiectul restituirii frizelor Parthenonului de către Londra va fi inclus în orice viitoare dezbatere privind o apropiere între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut la Atena, subliniind că această problemă nu este doar o chestiune de interes național pentru Grecia, ci reprezintă o temă de importanță pentru întreaga Europă. Premierul a indicat faptul că acest dosar va fi integrat în cadrul negocierilor politice de la nivel continental.
Kyriakos Mitsotakis, țara căreia îi va reveni președinția rotativă a UE în semestrul al doilea al anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de guvernul de la Londra și față de British Museum. El a menționat că anii de discuții desfășurați cu British Museum, instituția unde sculpturile antice se află de peste două secole, nu au adus niciun progres concret. Această situație continuă să afecteze direct relațiile diplomatice dintre Atena și Londra, blocând o rezolvare amiabilă.
Conflictul are rădăcini istorice, Grecia susținând că frizele de la Parthenon au fost jefuite în anul 1802 de către Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic pe lângă Imperiul otoman. Pe de altă parte, Londra susține că aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute către British Museum. Această divergență de perspective juridice și istorice rămâne principalul obstacol în procesul de restituire.
Pentru a descuraja blocajul, guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, oferind un acces temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată țara, în schimbul trimiterii frizelor de pe Acropole. Kyriakos Mitsotakis a afirmat că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în discuțiile cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menționat că acest dosar ține de competența British Museum.
Obstacolul major pentru o restituire este reprezentat de legislația britanică, deoarece prerogativele muzeului sunt limitate de o lege din 1963. Această normă juridică îi interzice instituției să vândă sau să cedeze comorile pe care le deține în colecție. Prin urmare, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului nu poate fi realizată printr-o simplă decizie administrativă, ci ar necesita un demers parlamentar specific pentru a modifica cadrul legal actual.
Disputa privind patrimoniul cultural este una veche, reflectând tensiunile dintre națiunile care dețin colecții de artefacte antice și statele de origine. În contextul european, astfel de cazuri de restituire a bunurilor culturale sunt adesea discutate în cadrul marilor forțe diplomatice, fiind văzute ca elemente de drept internațional și de respect față de identitatea istorică a popoarelor, influențând modul în care instituțiile de muzeologie interacționează la nivel global.