Premierul Greciei, Mitsotakis, a declarat de la Atena că restituirea sculpturilor Parthenonului va fi inclusă în orice viitoare negocieri privind procesul de apropiere dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. El a subliniat că acest subiect nu reprezintă doar o preocupare specifică a Greciei, ci este o temă care vizează întregul continent european. Această poziție marchează o escaladare a presiunii diplomatice exercitate de Atena asupra autorităților britanice.
Mitsotakis, țara căreia îi revine președinția rotativă a UE în a doua jumătate a anului 2027, a promis că va intensifica revendicările Greciei față de Guvernul de la Londra și față de British Museum. El a menționat că anii de discuții desfășurați cu British Museum, instituția unde frizele antice sunt păstrate de peste două secole, nu au produs niciun progres concret. Această situație de blocaj afectează direct relațiile diplomatice dintre Atena și Londra.
Conflictul are rădăcini istorice, Grecia susținând că frizele de la Parthenon au fost jefuite în anul 1802 de către Thomas Bruce, cunoscut sub numele de Lord Elgin, care era ambasadorul britanic la Imperiul Otoman. Pe de altă parte, Londra susține că aceste sculpturi au fost achiziționate în mod legal de către Elgin înainte de a fi vândute către British Museum. Această divergență de perspective rămâne punctul central al disputei.
Pentru a debloca situația, Guvernul elen propune British Museum un parteneriat cultural unic, care ar presupune oferirea unui acces temporar la alte comori arheologice care nu au părăsit niciodată țara. Mitsotakis a afirmat că va apăra cu multă vigoare diplomația culturală în discuțiile cu noul prim-ministru britanic. Totuși, Andy Burnham, care l-a înlocuit pe Keir Starmer în Downing Street în iulie, a menținut poziția britanică, susținând că dosarul ține de British Museum.
Obstacolul juridic major este o lege din 1963 care limitează prerogativele Muzeului, interzice instituției să vândă sau să cedeze comorile pe care le deține. Din acest motiv, o restituire definitivă a frizelor Parthenonului nu poate fi realizată prin simplă decizie administrativă, ci ar necesita un demers parlamentar în Marea Britanie. Această barieră legislativă explică de ce negocierile au stagnat în ultimele decenii.
Disputa privind patrimoniul cultural este un element recorrent în relațiile internaționale, unde statele încearcă să își recupereze artefactele prin canale diplomatice sau juridice. În contextul european, astfel de cazuri de restituire pot influența modul în care statele membre și partenerii externi, precum Marea Britanie, gestionează cooperarea culturală și politică. Această evoluție subliniază importanța patrimoniului istoric în cadrul negocierilor de tip geopolitic.