Raportul Starea Climei – România 2026, lansat de InfoClima, oferă o analiză detaliată a modului în care schimbările climatice afectează țara. Documentul, aflat la a treia ediție, este structurat în 14 capitole și semnat de 26 de experți și cercetători. Lucrarea a fost realizată în parteneriat științific cu Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, analizând impactul asupra sănătății, agriculturii, resurselor de apă și politicii publice.
Datele climatice arată o încălzire constantă, deoarece din 1998 fiecare an a fost mai cald decât media perioadei 1971–2000. În anul 2025, temperatura medie națională a ajuns la 11,04°C, ceea ce reprezintă un surplus de 1,97°C față de media de referință. România se confruntă cu o creștere a temperaturilor de aproximativ 0,56°C pe deceniu în Europa, un ritm de peste două ori mai rapid decât media globală, în timp ce ghețarii alpini au pierdut jumătate din volumul lor.
Impactul asupra sănătății și infrastructurii este alarmant, vara anului 2025 fiind asociată cu 2.879 de decese din cauza căldurii. Acest număr depășește de peste două ori victimele accidentelor rutiere dintr-un an întreg, deși statistica nu le înregistrează întotdeauna ca atare. În București, s-au estimat 425 de decese atribuite căldurii, un raport de 248 de victime la un milion locuitori, o cifră mult mai mare decât cea de 110 înregistrată în Ilfov.
Seceta și resursele de apă generează probleme economice grave, precum în august 2026, când nivelul scăzut al Dunării a oprit ambele reactoare de la Cernavodă. Acest incident a forțat acoperirea unui deficit de aproximativ 2 GW prin importuri de energie. În agricultură, presiunea climatică a forțat o reconfigurare a culturilor, suprafața cultivată cu porumb scăzând cu circa 24% în ultimul deceniu, în timp ce suprafața pentru rapiță a crescut cu aproape 77%.
Deși România are un avantaj prin dependența energetică de 30,4% în 2024, implementarea proiectelor de adaptare este lentă. Din cele 9,2 miliarde de euro disponibile până în 2027 pentru adaptare, doar 4,8% se regăsesc în proiecte aflate efectiv în implementare. În plus, doar 15% dintre localități au un plan urbanistic general aprobat după anul 2016, momentul în care studiul de impact climatic a devenit obligatoriu pentru a preveni pagubele viitoare.
Evoluția infrastructurii energetice rămâne un punct critic pentru stabilitatea sistemului național în fața acestor riscuri. În contextul necesității de modernizare, există planuri de investiții masive în rețelele de transport pentru a asigura funcționarea acestora. Aceste eforturi de dezvoltare a sistemului electric sunt esențiale pentru a gestiona atât creșterea consumului, cât și fluctuațiile cauzate de fenomenele meteorologice extreme care afectează producția de energie.