Raportul Planeta Vie 2026, publicat de WWF, indică o scădere dramatică a dimensiunii mediilor populațiilor de specii sălbatice monitorizate. În ultimii 52 de ani, indicatorii au relevat o scădere de 73% a acestor populații la nivel global. Analiza oferă date despre starea biodiversității și sugerează că societatea poate declanșa schimbări pozitive prin transformarea sistemelor energetice, alimentare și financiare, oferind astfel o perspectivă de recuperare pentru ecosistemele afectate.
Conform Indicele Planeta Vie (LPI), realizat de Societatea Zoologică din Londra (SZL), declinul este cel mai sever în ecosistemele de apă dulce, unde s-a înregistrat o scădere de 85%. În urma acestora se situează mediile terestre, cu o reducere de 69%, și mediile marine, care au înregistrat o scădere de 59%. Monitorizarea a inclus aproape 35.803 tendințe ale populațiilor pentru 5.790 de specii de vertebrate, acoperind perioada 1970–2022.
Factorii principali care determină pierderea naturii sunt disfuncționalitățile sistemelor alimentare, energetice și financiare. Pierderea și degradarea habitatelor reprezintă cea mai frecventă amenințare, urmată de supraexploatare, schimbări climatice, poluare, boli și specii invazive. Totuși, raportul evidențiază că jumătate dintre populațiile incluse în LPI sunt stabile sau în creștere, oferind exemple de succes precum refacerea populațiilor de țestoase verzi, ton roșu, tigri și elefanți din Africa Australă.
În România, există exemple concrete de succes în conservare, precum proiectul de la Mahmudia, unde reconstrucția ecologică a 924 de hectare a permis refacerea habitatelor. La Brașov, schimbarea criteriilor de achiziție publică pentru școli a favorizat produsele ecologice și locale, iar la Băile Tușnad, implementarea măsurilor de prevenție a redus conflictele dintre oameni și urși. În cazul Băile Tușnad, numărul mesajelor RO-Alert a scăzut de la peste 230 la aproximativ 8 în anul 2025.
Sectorul energetic a atins deja un punct critic pozitiv, energia solară fiind cea mai ieftină sursă pentru noi capacități de producție în majoritatea țărilor. În schimb, sistemul financiar se află la începutul drumului către un punct critic pozitiv, având nevoie de acțiuni rapide pentru a opri finanțarea activităților dăunătoare. Deficitul anual de finanțare pentru biodiversitate este estimat la 942 de miliarde USD, o sumă necesară pentru a susține eforturile de conservare.
Raportul subliniază importanța respectării obiectivelor stabilite prin Cadrul global pentru biodiversitate de la Kunming-Montreal (KMGBF) și a Acordului de la Paris. Guvernelor le este oportun să accelereze implementarea acestor obiective, în special în contextul conferințelor ONU dedicate biodiversității și climei. O etapă esențială va fi COP17 pentru biodiversitate, care începe pe 19 octombrie în Armenia, fiind necesară o conducere politică fermă pentru a inversa pierderea biodiversității până în 2030.