Rămășițele atribuite țarului Samuil, unul dintre ultimii suverani bulgari de dinaintea dominației bizantine, au fost repatriate în Bulgaria sâmbătă. Procesul de returnare a avut loc în cadrul unei ceremonii organizate la Muzeul Bizantin din Salonic, în Grecia. Evenimentul a fost marcat de prezența prim-ministrului bulgar Roumen Radev și a omologului său grec Kyriakos Mitsotakis, care au salutat acest acord istoric între cele două state.
Acest proces de repatriere a fost posibil prin intermediul unui acord prin care Bulgaria a cedat Greciei 48 de obiecte de patrimoniu. Aceste bunuri provin de la două mănăstiri, precum și de la mitropolia din Serres și Nigrita. Prim-ministrul Roumen Radev a subliniat că aceste rămășițe și obiecte aparțin ambelor popoare, reprezentând memoria și legătura istorică a națiunilor. El a adăugat că generațiile viitoare trebuie să poată onora strămoșii.
Din partea Greciei, Kyriakos Mitsotakis a declarat că obiectele restituite au o valoare culturală, spirituală și emoțională inestimabilă. Obiectele de patrimoniu returnate Greciei fuseseră transferate la Sofia în anul 1917, în timpul Primului Război Mondial, fiind păstrate la Muzeul Național de Istorie al Bulgariei. Autoritățile grecești au menționat că, între 1916 și 1918, trupele bulgare au sustras sute de manuscrise și obiecte liturgice bizantine din mănăstiri situate pe teritoriul Greciei.
Țarul Samuil a condus între anii 997 și 1014, extinzându-și autoritatea asupra unor zone precum Prespa și Ohrid. Rămășițele sale au fost descoperite în anii 1960 de către arheologul Nikolaos Moutsopoulos, în timpul săpăturilor de la bazilica Sfântul Achile. Într-un sarcofag a fost găsit scheletul unui bărbat de aproximativ 1,60 m, însoțit de o țesătură prețioasă din mătase și fire de aur. Atribuirea lui Samuil se bazează pe bogăția veșmântului și pe locația mormântului.
După decesul său, statul bulgar a trecut sub stăpânirea bizantină în anul 1018. Rămășițele vor fi depuse într-un sarcofag din marmură albă extrasă din regiunea Prilep, din actuala Macedonia de Nord. Ulterior, acestea vor fi așezate în biserica Sfânta Sofia, o bazilică paleocreștină din secolul al VI-lea. Acest transfer are loc într-un moment politic sensibil, chiar înainte de alegerile prezidențiale din Bulgaria, când tema istoriei naționale este foarte prezentă în campania electorală.
Disputa istorică legată de moștenirea lui Samuil a creat tensiuni de lungă durată între Sofia și Skopje. Unii istorici compară această controversă cu disputele dintre francezi și germani privind figura lui Carol cel Mare. Cercetătorul Dimitar Betchev de la Carnegie Europe a observat că această inițiativă vizează sublinia caracterul bulgar al populației slave din Macedonia, ocupând un loc central în narațiunea istorică a ambelor regiuni.