Sute de elevi au organizat luni dimineața manifestări masive în orașul Liège, din Belgia, blocând accesul în mai multe instituții de învățământ. Protestele au vizat în principal Colegiul Saint-Barthélemy și liceul Léonie de Waha, unde tinerii au folosit coșuri de gunoi pentru a construi baricade. Acțiunile de stradă au generat perturbări semnificative ale traficului rutier, în special în zona liceului Liège-Atlas, pe măsură ce mulțimea a ocupat spațiul public.
Deși atmosfera a fost descrisă de Rudi Creeten, directorul liceului Léonie de Waha, ca fiind una de bună-credință, au apărut și momente de tensiune. Rudi Creeten a subliniat că profesorii au garantat securitatea participanților și că îngrijorările tinerilor sunt legitime, fiind influențate de criza climatică și deciziile politice din educație. Totuși, directorul a menționat că există o incertitudine privind organizația acestor mișcări de stradă, neștiind cine se află în spatele lor.
Situația a devenit mai tensionată la Colegiul Saint-Benoît-Saint-Servais și la Saint-Barthélemy, unde polițiștii au fost nevoiți să poarte căști de protecție. În timpul confruntărilor, au fost raportate aruncări de petarde și ouă către autorități, iar în zonele învecinate Chênée și Herstal, pompierii au intervenit după ce mai multe scutere au fost incendiate. Poliția a raportat că dozens de persoane au fost arestate, iar în rândul unor elevi au fost găsite substanțe care ar putea fi folosite pentru fabricarea cocktailurilor Molotov.
Aceste proteste din Belgia par să fie o extindere a valului de nemulțumiri care a început în Franța, traversând granițele spațiului francofon. În timp ce elevii din Liège se concentrează pe anxietatea legată de viitor și reformele educaționale, în Franța criza este alimentată de probleme structurale precum subfinanțarea și supraaglomerarea sălilor de clasă. În Hexagon, situația este mult mai violentă, cu aproape 600 de școli blocate și mii de arestări în rândul minorilor.
În Belgia, acțiunile au rămas, până în prezent, sub formă de blocaje relativ reținute, spre deosebire de violențele alarmante din orașele franceze. Totuși, intensitatea protestelor din Liège a crescut, fiind raportate confruntări în centrul orașului, pe place Saint-Lambert, unde au fost folosite mortiere și au fost aprinse focuri. Autoritățile belgiene monitorizează îndeaproape evoluția acestor grupări de tineri care au reușit să destabilizeze accesul în principalele licee din provincie.
Contextul european al protestelor studențiști reflectă o perioadă de instabilitate socială în spațiul francofon, unde deciziile privind educația și mediul sunt subiecte de conflict. În timp ce în Belgia tensiunea se concentrează pe reformele școlare, în Franța mișcările au ajuns la un nivel de criză socială majoră, implicând sindicatele și provocând blocaje masive în capitală. Această contagiune a protestelor subliniază dificultățile de adaptare ale generațiilor tinere la noile realități politice și climatice.