Protestele din Franța au atins o amploare majoră marți, când elevii, profesorii și părinții au mărșăluit în orașele întregii țări pentru a cere rezolvarea problemelor din sectorul educației. Acțiunea, care a blocat accesul la sute de școli, vine după două săptămâni de demonstrații care au început inițial în suburbiile defavorizate ale Parisului. În orașe precum Marsilia și Nantes, manifestațiile au fost în mare parte pașnice, însă în Strasbourg, Lyon și Rennes au izbucnit violențe și confruntări cu poliția.
Situația a devenit critică după incidentul în care un adolescent de 15 ani și-a pierdut o mână și o parte din antebraț în nordul Franței. Conform ziarului La Voix du Nord, acesta a ridicat o grenadă de dispersare a poliției în urma ciocnirilor cu forțele de intervenție rapidă. Ministerul de Interne a raportat că, de la începutul protestelor, au fost arestate 6.100 de persoane, majoritatea fiind minori, iar peste 1.800 de persoane sunt acum urmărite penal.
Guvernul, condus de premierul Sébastien Lecornu, a promis că va analiza revendicările elevilor, precum înlocuirea profesorilor absenți sau revizuirea programului școlar de la 8:00 la 18:00. Totuși, implementarea acestor măsuri este complicată de situația fiscală a țării. Lecornu a cerut miniștrilor să prezinte propuneri până la sfârșitul lunii octombrie, însă găsirea fondurilor necesare pentru reparații și salarii va fi o provocare majoră pentru administrația de la Paris.
Pe plan politic, tensiunile sunt ridicate în contextul alegerilor prezidențiale de anul viitor. Partidul de extremă stângă Franța Nesupusă, condus de Jean-Luc Mélenchon, este implicat în acuzații de incitare la violență, deși liderul său neagă aceste afirmații. În același timp, Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă, își folosește poziția pentru a prezenta planuri de reducere a cheltuielilor publice, profitând de nesiguranța economică și de creșterea costurilor de împrumut.
Criza financiară este alimentată de o datorie publică ce a ajuns la aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 119% din producția economică anuală a Franței. Pe piața obligațiunilor, randamentul acestora pe 10 ani a atins săptămâna trecută un maxim de peste 5%, cel mai înalt nivel din ultimii 24 de ani. Această creștere bruscă a costurilor de împrumut pune presiune pe întreaga zonă euro și îngreunează capacitatea statului de a finanța serviciile publice.
Situația fiscală a Franței este agravată de costurile ridicate în domeniile sănătății și pensiilor, cauzate de îmbătrânirea populației, precum și de cheltuielile militare crescute din cauza războiului din Ucraina. Guvernul propune acum majorarea unor impozite și înghețarea unor ajutoare sociale, precum alocațiile familiale, pentru a încerca să controleze deficitul bugetar într-un climat de incertitudine politică extremă.