O mobilizare socială de amploare a izbucnit în Franța, unde aproximativ 800.000 de persoane au ieșit în stradă în mai multe orașe pentru a protesta împotriva creșterii costului vieții. Manifestațiile au reunit diverse organizații sindicale, grupuri studențești și elemente asociate mișcării „vestelor galbene”, desfășurându-se într-un context de presiune financiară asupra populației. Evenimentul a avut loc cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, generând o reacție intensă din partea autorităților.
În Franța, numărul manifestanților a fost revizuit în sus, de la o estimare inițială de 500.000 de persoane făcută de sindicatul CGT, la cifra de 800.000 comunicată ulterior de Uniunea studențească și de un site al mișcării „vestelor galbene”. Acțiunile au avut loc în orașe precum Montpellier, Strasbourg, Lille, Bordeaux, Nantes și Marsilia. La Paris, forțele de ordine au efectuat 855 de arestări, în condiții de violență extremă, jafuri și acte de distrugere care au fost descrise de autorități ca fiind semnificative.
Violențele au afectat infrastructura publică, iar la Limoges un incendiu provocat deliberat a devastat primăria. Deși pompierii au reușit să controleze situația, secțiunea istorică a clădirii, construită în secolul XIX, a suferit distrugeri aproape totale, inclusiv prăbușirea acoperișului. Prefectul Maurice Barate a calificat autorii incendiului drept o „hoardă sălbatică”. Lamia El Aaraje, prim-adjunctă socialistă a primarului capitalei, a declarat că la Paris s-a atins un nivel de violență fără precedent.
Valul de nemulțumiri s-a extins și în Belgia, unde sute de persoane au manifestat în Bruxelles și Liège. În capitala belgiană, protestele au avut loc în zona Gării Centrale și pe traseul către Gare du Midi, deși nu fusese solicitată autorizație pentru organizare. Poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a dispersa grupuri de tineri care utilizau materiale pirotehnice și lichide inflamabile. Aproximativ zece persoane au fost arestate în Belgia pentru tulburarea ordinii publice.
În Belgia, incidentele au inclus incendierea unor mașini, a unor pubele și a unor trotinete electrice, precum și vandalismul sediului Federației Partidului Socialist din Bruxelles. Ministrul belgian de interne, Bernard Quintin, a condamnat aceste acte, numindu-le o tentativă organizată de a destabiliza societatea. La Liège, poliția a folosit tunuri cu apă pentru a gestiona manifestanții, în zone care fuseseră deja marcate de violențe cu aproximativ zece zile înainte de aceste noi confruntări.
În Belgia, nemulțumirile sociale au început încă din luna octombrie, fiind alimentate de protestele elevilor de liceu împotriva majorării taxelor de înscriere la universitate. Tensiunile s-au amplificat după o manifestație sindicală din 9 octombrie, la care au participat circa 30.000 de persoane. Aceste proteste locale, axate pe educație și taxe, s-au combinat ulterior cu valul de proteste împotriva scumpirii vieții care a lovit întreaga regiune europeană.