Liceenii din Franța au declanșat o serie de manifestări de amploare care au dus la blocarea a sute de școli în întreaga țară. Protestele, care au început la mijlocul lunii septembrie, implică sute de mii de elevi, părinți, profesori, studenți și sindicate mari din învățământ. Această mobilizare socială are loc cu mai puțin de un an înainte de alegerile prezidențiale, tensionând climatul politic național.
Manifestațiile au generat confruntări violente în mai multe orașe, rezultând în peste 6.000 de arestări, majoritatea fiind persoane minore. Situația a fost marcată de răniri atât în rândul elevilor, cât și în rândul forțelor de ordine. Un incident grav a implicat un elev de 15 ani care și-a pierdut o mână în urma unei grenade aruncate de poliție, fapt ce a determinat Ministerul de Interne să suspende temporar utilizarea acestui tip de echipament la manifestații.
Revendicările tinerilor vizează presiunea academică extremă și problemele sistemului de repartizare în universități prin platforma Parcoursup. Elevii critică faptul că algoritmul de admitere pune o greutate disproporționată pe notele din primul semestru al clasei terminale, făcând probele de bacalaureat aproape irelevante. Această structură a programului școlar duce la un nivel de epuizare care le consumă timpul și energia, afectând activitățile extrașcolare sau timpul petrecut cu familia.
Un alt punct central al protestelor este solidaritatea cu liceele din zonele defavorizate, precum Seine-Saint-Denis. Elevii din mediile privilegiate denunță inegalitățile dintre școli, menționând clădiri prost întreținute și lipsa cadrelor didactice calificate în departamentele mai sărace. De asemenea, platforma Parcoursup este acuzată de discriminare socială și rasială, deoarece algoritmul tinde să defavorizeze elevii în funcție de mediul social sau de cartierul din care provin aceștia.
Guvernul a reacționat prin anumite măsuri, precum alocarea timpului pentru dezbateri democratice în timpul orelor de curs și deschiderea unei secțiuni dedicate pe platforma publică Agora. Totuși, la nivel local, autoritățile și conducerea liceelor sunt percepute ca fiind represive, ignorând discuțiile cu sindicatele. Această atitudine a încurajat continuarea blocajelor școlare, deoarece acestea permit elevilor să aibă timp necesar pentru a manifesta și a fi auziți.
Contextul politic francez este marcat de o instabilitate guvernamentală ce a dus la schimbări constante ale regulilor în educație. Introducerea noilor probe anticipate și modificarea coeficienților au mutat presiunea asupra claselor a 11-a și a 10-a. Tinerii manifestanți exprimă, de asemenea, temeri legate de posibila ascensiune a extremei drepte și a dreptei conservatoare la alegerile prezidențiale din aprilie 2027, considerând că aceste forțe ar putea degrada și mai mult sistemul de învățământ.