Prințesa Aiko, în vârstă de 24 de ani, a devenit cel mai popular membru al familiei imperiale japoneze, fiind apreciată pentru demnitatea și aura sa regală. Imaginea sa apare frecvent pe coperțile revistelor, iar fanii îi cumpără ținutele prin magazinele online, manifestând un entuziasm masiv la evenimentele oficiale. Totuși, în ciuda susținerii publice, legislația actuală îi interzice să devină împărăteasă, ceea ce alimentează o discuție aprinsă despre viitorul monarhiei.
Dezbaterile privind succesiunea au luat amplu pe măsură ce Aiko, singurul copil al împăratului Naruhito și al împărătesei Masako, a evoluat de la o elevă timidă la o tânără foarte apreciată de public. Conform unei legi adoptate acum aproape 140 de ani, femeile sunt excluse de pe Tronul Crizantemei. Această reglementare pare să contravină opiniei majorității cetățenilor, care susțin schimbări care ar permite unei femei să ocupe funcția de monarh pentru a evita o criză de succesiune.
Situația demografică a familiei imperiale este critică, numărul membrilor scăzând de la 30 de persoane acum trei decenii la doar 16 în prezent. Din acest număr, doar cinci sunt bărbați, ceea ce limitează drastic opțiunile de moștenire. Un sondaj realizat de ziarul Mainichi Shimbun arată că 72% dintre japonezi sunt de partea schimbării, în timp ce doar 10% se opun ideii ca o femeie să ocupe tronul, indiferent de orientarea politică.
Linia actuală de succesiune este formată din doar trei bărbați: prințul moștenitor Akishino, fiul său prințul Hisahito și unchiul împăratului, prințul Hitachi. Dacă prințul Hisahito, un student de 20 de ani și primul băiat născut în familie în ultimele patru decenii, nu va avea un fiu, linia de succesiune se va întrerupe în următoarea generație. Guvernul conservator condus de Sanae Takaichi a impus amendamente care vor garanta succesiunea pe linie masculină pentru generații întregi.
Modificările legislative, care vor intra în vigoare la sfârșitul acestei luni, permit femeilor să își păstreze statutul regal după căsătoria cu persoane din afara familiei imperiale. Totodată, acestea permit reintegrarea descendenților din cele 11 ramuri colaterale ale familiei. Teoretic, o rudă masculină îndepărtată ar putea fi adoptată în familia imperială pentru a asigura continuitatea, cu condiția ca aceștia să fie necăsătoriți și să aibă peste 15 ani.
Istoric, Japonia a avut opt monarhi de sex feminin, însă rolul lor era de a menține linia imperială până la apariția unui moștenitor masculin. Ultima femeie care a domnit a fost Go-Sakuramachi, între anii 1762 și 1770. În prezent, presiunea pentru egalitate de gen în cadrul palatului imperial din Tokyo crește, în ciuda rezistenței ideologiei conservatoare care susține menținerea tradiției de 1.500 de ani pe linie masculină.