Autoritățile electorale din Bosnia-Herțegovina au publicat primele date oficiale parțiale privind componența viitoarei președinții tripartite a țării, după ce au fost numărate 80% din voturi. Scrutinul, care a implicat peste 3,4 milioane de cetățeni, a vizat alegerea membrilor consiliului prezidențial care reprezintă cele trei grupuri etnice principale. Rezultatele parțiale oferă o imagine asupra distribuției puterii în cadrul unui sistem politic extrem de complex, stabilit prin Acordul de Pace de la Dayton din 1995.
În cadrul competiției pentru postul de președinte bosniac, Denis Bećirović, actual membru al președinției din partea Partidului Social Democrat (SDA), a obținut 164.369 de voturi. Acesta este urmat de Bakir Izetbegović, candidat din partea Partidului Acțiunii Democrate (SDA), care a strâns 148.036 de voturi, și de Semir Efendić, candidatul Partidului pentru Bosnia și Herțegovina (Stranka za BiH), cu 110.530 de voturi. Ultimul candidat menționat în această categorie, Fahrudin Radončić din partea Uniunii pentru un Viitor Mai Bun al Bosniei și Herțegovinei (SBB), a înregistrat 9.320 de voturi.
Pentru postul de președinte croat, Darjana Filipović, candidatul Uniunii Democrate Croate din Bosnia și Herțegovina (HDZ BiH), a câștigat 92.854 de voturi. Aceasta a depășit candidatul Slaven Kovačević din partea Frontului Democrat (DF), care a obținut 55.475 de voturi, precum și pe Zdenko Lučić, susținut de o coaliție de cinci partide croate, acesta din urmă înregistrând 44.345 de voturi. Această secțiune a scrutinului reflectă competiția dintre diversele reprezentări ale comunității croate din regiune.
În ceea ce privește postul de președinte sârb, Željka Cvijanović, actuala membră sârbă a președinției din partea partidului Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), a obținut 213.812 voturi. Partidul SNSD este descris ca o alianță politică pro-rusă care se opune aderării la Uniunea Europeană și militează pentru independența Republicii Srpska. Pe locul doi se află Marinko Božović, candidat din partea Partidului Democrat Sârb (SDS), cu 102.877 de voturi, urmat de Nebojša Vukanović, care a strâns 67.707 voturi din partea Listei pentru Dreptate și Ordine.
Procesul electoral a fost unul de o complexitate extremă, desfășurându-se pe cinci niveluri de guvernare diferite. Cetățenii au ales membrii președinției tripartite, dar și 42 de deputați ai Camerei Reprezentanților din Parlamentul național. În plus, au avut loc alegeri regionale pentru membrii Parlamentului în Federația Bosniei și Herțegovinei și în Republica Srpska, precum și pentru adunările legislative ale celor 10 parlamente cantonale din țară.
Sistemul de guvernare din Bosnia-Herțegovina este structurat astfel încât președinții celor trei grupuri etnice să conducă consiliul prin rotație la fiecare 8 luni. Această structură a fost creată pentru a asigura reprezentarea echilibrată a bosniacilor, sârbilor și croaților, după războiul civil din anii 1990. Membrii consiliului sunt aleși pentru mandate de patru ani, într-un cadru politic marcat de diviziuni etnice și de provocări economice semnificative.