Primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, a reaparat criticele sale dure la adresa premierului israelian Benjamin Netanyahu, etichetându-l din nou drept „criminal de război”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat jurnalistei Christiane Amanpour pe postul CNN, în contextul prezenței lui Netanyahu în oraș pentru Adunarea Generală a ONU. Mamdani a menținut poziția fermă, în ciuda limitărilor juridice pe care administrația sa le-a identificat recent.
În cadrul discuțiilor, Mamdani a recunoscut faptul că administrația orașului New York nu deține autoritatea legală necesară pentru a pune în aplicare mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pe numele lui Netanyahu. Totuși, primarul a subliniat că respectarea regulilor internaționale este esențială și că instituțiile care emit astfel de mandate trebuie luate în considerare de toate autoritățile. El a argumentat că statul trebuie să susțină dreptul internațional, chiar dacă execuția nu îi aparține.
Zohran Mamdani a refuzat să recunoască faptul că promisiunea făcută în timpul campaniei electorale a fost o greșeală. El a declarat că a încercat să fie sincer cu locuitorii orașului, descriindu-l pe Netanyahu drept „arhitectul unui genocid teribil” împotriva palestinienilor. Aceste acuzații se aliniază cu mandatul emis de CPI în anul 2024, prin care premierul este acuzat de presupuse crime de război și crime împotriva umanității în legătură cu conflictul din Gaza.
Deși primarul a analizat posibilitățile juridice și a concluzionat că nu are competența de a efectua arestarea, acesta a cerut autorităților federale americane să intervină. CNN a raportat că Mamdani a solicitat intervenția guvernului federal pentru a asigura aplicarea mandatului emis de CPI. Pe de altă parte, Netanyahu și guvernul israelian au respins categoric toate acuzațiile aduse de Curtea Penală Internațională în acest dosar.
Situația juridică este complicată de faptul că Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, tratatul care constituie baza funcționării CPI. Administrația Trump a manifestat o opoziție constantă față de mandatul emis împotriva lui Netanyahu, criticând repetat competența Curții în gestionarea acestui caz specific. Această poziție a Washingtonului limitează capacitatea de acțiune a instituțiilor internaționale pe teritoriul american.
Conflictul juridic și politic privind mandatele Curții Penale Internaționale reflectă tensiunile de lungă durată dintre suveranitatea statelor și autoritatea tribunalelor internaționale. În timp ce CPI emite mandate pentru a investiga crimele de război, lipsa semnării tratatelor de bază de către marile puteri, precum Statele Unite, creează blocaje semnificative în aplicarea deciziilor sale pe plan global.